Tradiţii de Revelion pe Glob

31 decembrie, 2013

Ţine un bănuţ la tine, îmbracă ceva roşu şi mănâncă struguri. Aşa spun unele datini de Anul Nou. Dar hai să facem un ocol al Pământului şi să vedem cum sărbătoreşte fiecare popor trecerea dintre ani.

Focul este simbolic pentru multe popoare în noaptea de Anul Nou. Arderea înseamnă purificare şi îndepărtarea ghinionului. În Ecuador, Peru, Panama şi alte ţări din America Latină, se ard diverse păpuşi din cârpe sau hârtie creponată (muñecos), reprezentând personaje negative sau anul ce tocmai s-a încheiat. Iar purtarea lenjeriei galbene e aducătoare de noroc.

Focuri în aer liber sunt organizate şi în Brazilia, în mijlocul sau pe plaje. Tot aici, e o tradiţie să porţi haine albe în noaptea dintre ani, să mănânci linte şi orez, pentru noroc şi prosperitate, şi să arunci în ape crini şi trandafiri, ca ofrandă pentru zeiţa mării.

De foc au parte şi olandezii, care aprind brazii de la Crăciun pe străzi, cu scopul de a îndepărta vechiul an. Pe lângă acest obicei, ei prepară o gogoaşă numită oliebollen, despre care se crede că aduce noroc.

Şi în Spania, Revelionul se sărbătoreşte cu multă grandoare şi cu dans. Centrele marilor oraşe, precum Madrid ori Barcelona, sunt invadate de oamenii care ies pe străzi şi dansează până în zori, costumaţi în culori vii şi ţinute strălucitoare. Iar când se apropie miezul nopţii, spaniolii mănânca 12 boabe de struguri, câte una la fiecare bătaie a ceasului. Fiecare boabă reprezinta o lună a anului şi, în funcţie de cât este de coaptă, tot atât de bună va fi luna respectivă.

În Portugalia, strugurii au fost înlocuiţi cu smochinele, care se degustă conform aceluiaşi principiu.

Mexicanii, în schimb, chiar dacă au păstrat obiceiul celor 12 boabe de struguri, se gândesc la vacanţe şi îşi scot bagajele afară din casă, pentru a avea parte de călătorii. În plus, ei agaţă figurine în formă de oaie de clanţa uşii, pentru prosperitate,

Şi în Filipine există un obicei legat de mâncatul a 12 fructe rotunde, dar şi de aruncatul monede în fântână, despre care se spune că ar aduce venituri mai mari în anul următor.

Şi belgienii au o superstiţie legată de bani, aşa că ţin monede de argint sub farfuriile de pe masa de Revelion, pentru ca mesenii să aiba bani tot anul următor.

Pe englezi, miezul nopţii îi prinde ţinând în mână o monedă, un fragment de cărbune şi puţină sare, care simbolizează bogăţia, căldura şi un trai fără lipsuri.

Pentru că în Grecia nu se oferă daruri de Crăciun, data de 1 ianuarie, când este sărbătorit Sfântul Vasile, e prilej de schimb de cadouri. Cu o zi înainte, pe 31 decembrie, se face o pâine specială de Anul Nou (vassilopitta), în aluatul căreia se introduce un bănuţ ce-i va aduce noroc celui ce-l găseşte.

În Scoţia, musafirii aduc gazdelor o bucată de cărbune şi un hering, pentru căldură şi belşug peste an. Apoi, toţi se strâng şi aprind suluri de smoală, despre care se spune că arde anul vechi, cu toate relele lui. Iar petrecerea scoţiană de Anul Nou este veselă şi zgomotoasă, cu sunet de cimpoaie şi de pahare ciocnite, la sfârşitul căreia cei mai temerari se aruncă în apele reci ale Mării Nordului.

Finlandezii obişnuiesc să toarne cositor într-un vas cu apă şi să vadă, în funcţie de forma luată de acesta, dacă vor avea un an norocos sau nu. Iar în toată peninsula scandinavă se găteşte „porcul zeiţei Freya“ şi jukake, prăjitura Anului Nou. La ivirea zorilor, jukake-ul se atârnă de grindă unde va sta până în ziua în care plugurile vor ieşi pe câmp să taie prima brazdă.

Şi în Germania e un obicei similar, cu aruncarea de plumb topit în apa rece, care indică viitorul în funcţie de forma pe care o ia plumbul răcit. Forma de inimă sau de inel semnifica o nuntă, cea de vapor înseamnă călătorii, iar ceae purcel reprezintă belşug. Totodată, prin unele părţi ale Germaniei este plimbată în braţe o fată tânără, care reprezintă promiţătorul Nou An.

Ruşii cred cu tărie că orice dorinţă îşi vor pune în această noapte, ea se va împlini. Pentru asta, ei îşi scriu dorinţa pe o hârtie, aşteaptă să se facă ora 24.00 şi apoi o ard la lumina lumânării. Apoi pun această cenuşă în paharul cu şampanie pe care îl beau cu totul. Tot în noaptea dintre ani, ruşii deschid uşile şi ferestrele pentru a chema norocul în casă şi servesc un amestec de vodcă, suc de lămâie şi apă plată, ce are drept scop alungarea ghinionului.

La egipteni, consumul băuturilor alcoolice în noaptea de Revelion este strict interzis. Ei marchează trecerea în noul an purtând haine noi, foarte colorate, şi mergând din casă în casă la rude şi prieteni, până ce formează o mare mulţime ce se strânge, de obicei, în faţa casei primarului, căruia îi aduc urări de an bun.

În Belarus, Revelionul le prinde pe femeile nemăritate cu câte un bob de porumb în faţă, iar cea al cărei bob va fi mâncat primul de cocoşul aşezat pe masă se va mărita prima.

În Venezuela, cei care îşi caută sufletul pereche poartă lenjerie roşie.

Danezii adună peste an farfuriile de care nu mai au nevoie şi le sparg, de Revelion, în dreptul uşilor caselor. Potrivit tradiţiei, cu cât mai multe farfurii ai spart, cu atât mai mulţi prieteni vei avea în noul an.

Ungurii îşi iau „rămas bun de la cartofi“. Acesta este un ritual în cadrul căruia se aleg regele şi regina Cartofului, precum si cavalerul ce va purta în anul următor Ordinul Cartofului. Acest obicei datează din 1838, când Budapesta a fost inundată de Dunăre, iar locuitorii s-au adăpostit pe dealurile vecine şi au fost hrăniţi de ţărani cu cartofi copţi.

Italienii vor să scape de toate ghinioanele de peste an, aşa că în noaptea de Anul Nou (Cappodano) aruncă pe fereastră lucruri vechi şi se îmbracă cu haine noi. Totodată, masa trebuie să fie plină de bucate, iar rudele şi prietenii împart daruri între ei, precum dulciuri, faguri de miere, mici obiecte din aur şi argint, monede ori lămpi, despre care se spune că ar aduce noroc în anul următor.

Pentru japonezi, Anul Nou (Oshogatsu) este una dintre cele mai importante sărbători şi un simbol al înnoirii. Toată luna decembrie sunt organizate aşa-numitele „petreceri de uitat anul“ (Bonenkai), prin care oamenii lasă în urmă problemele din vechiul an şi se pregătesc pentru un nou început. Pe 31 decembrie, la miezul nopţii, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a se ruga şi a-şi afla destinul dintr-un răvaş, ce va fi agăţat într-un pom. Tot acum se împarte saké (băutura tradiţională, n.r.), după cele 108 de lovituri de gong care anunţă trecerea în noul an şi alungarea păcatelor. În prima zi din an, copiii primesc mici cadouri cu bani înăuntru (otoshidamas).

Iar americanii au grijă ca în noaptea dintre ani să-şi pună în buzunare şi prin casă câteva boabe negre de fasole, ca să le aducă noroc, apoi ies în stradă la miezul nopţii pentru a admira focul de artificii.

Foto: Wikipedia