Oana Mareş: "Aveam 11 ani când am văzut câteva cadre, din pură întâmplare, dintr-un film pentru adulţi". Cum a marcat-o acest episod pe vedetă
Oana Mareş crede că ar trebui să ne pregătim din timp copiii pentru viaţa intimă. Vedeta mărturiseşte că a urmărit, întâmplător, câteva secvenţe dintr-un film pentru adulţi când avea doar 11 ani, iar acest episod a marcat-o.
“M-a frapat şi bucurat sinceritatea cu care vorbeşte Billie Eillish despre interacţiunea şi consecinţele expunerii la porn de la o vârstă fragedă. Mi s-a întâmplat şi mie şi a avut consecinţe directe asupra opţiunilor culinare.
Concluzia este una de ţinut minte. Problema este că ne vine foarte greu să ne vedem copiii la 10, 11 ani capabili să consume genul acesta de film. Şi de aceea intră nepregătiţi complet , gata să ia ca pe un adevăr şi o normalitate tot ce se întâmplă acolo , gata să aplice pe viitor, crezând că asta inseamnă plăcere, gata să refuze persoane normale crezând că femeile trebuie să arate ca acolo şi tot aşa..
Billie spune cum a acceptat tot soiul de chestii despre care mai târziu a înţeles că nu sunt chiar necesare sau normale. Sau că a făcut alegeri în funcţie de ceea ce a început să vadă acolo, de la 11 ani.
Parcă vă şi aud: <<Da, a mea e cuminte, încă se joacă cu Barbie. Nu s-ar uita la aşa ceva>>. Ea nu! Dar poate prietena ei îi va arăta într-o zi sau un alt temerar în căutări pe internet.
Tot vreo 11 ani aveam când am văzut câteva cadre, din pură întâmplare, dintr-un film pentru adulţi. Prietenele mele erau mai mari decât mine şi au pus mâna pe o casetă, de la părinţi probabil. Eu, în pas hoinar, fredonând o melodie veselă, am băut la uşă să le chem afară la joacă , ca o Elsa a anilor '90. Când am intrat in casă mi s-au blocat ochii în televizor. Până au reacţionat fetele şi au închis am apucat să văd cum "sufla" o doamnă în "furtunul" unui domn. Am plecat supărată că fetele nu ies la joacă, pregătisem elasticul, şotronul...în fine, dar şi cu dilema asta în cap care-mi întorcea stomacul pe dos. De ce făceau ei treaba asta? Care era scopul?”, spune Oana.
Viaţa i s-a schimbat radical după acest moment. "Problema reală a apărut când am ajuns acasă şi mama făcuse clătite şi le rulase pe toate frăţică, să mă ia pe mine cu transpiraţii şi vomă deşi iubeam clătitele. Nu le mai puteam mânca rulate, neam! Anii au trecut, mi-am revenit. Diferenţa este că accesul la asemenea materiale era greuţ atunci. Nu aveai posibilitatea să stai în fiecare zi să te alimentezi cu lumea asta. Şi poate apucai să te dezvolţi suficient cât să faci difernţa între realitate şi film. Nu ştiu...dar mă gândesc , de la anu', să încep discuţiile cu fii-miu despre industria asta. Azi, fac nişte clătite”.
