Dosarele VIP

Cum a devenit Bernard Arnault cel mai bogat om din lume - o discuţie cu un taximetrist a dus la construirea celui mai mare imperiu fashion

Cum a devenit Bernard Arnault cel mai bogat om din lume - o discuţie cu un taximetrist a dus la construirea celui mai mare imperiu fashion camera-retro icon Vezi galeria 5 poze

Titanul de lux sau lupul în caşmir, cum i se mai spune francezului care deţine peste 70 de branduri high class, a devenit cel mai bogat om din lume, detronându-i pe multimiliardarii Jeff Bezos şi Elon Musk.

Omul de aproape 200 de miliarde de dolari este acţionarul majoritar al conglomeratului francez de lux LVMH, care l-a depăşit, în avere, pe excentricul Elon Musk şi l-a scos din business pe şeful Amazon, Jeff Bezos, care şi-a anunţat retragerea de la cârma imperiului pe care-l conducea pe 5 iulie. Conform celor publicate de Forbes, Arnault (72) a devenit cel mai bogat om din lume la finele lunii mai, cu o avere netă de 186,3 miliarde de dolari.

Cum şi-a făcut primele milioane de dolari?

“Colecţionarul” unor companii de lux precum Louis Vuitton, Christian Dior, Celine, Moët, Hennessy şi, mai nou, Tiffany a preluat controlul companiei la sfârşitul anilor '80 printr-o manevră care i-a adus titulatura „Lupul în caşmir”. A operat atunci magistral şi nemilos, după cum chiar adversarii săi au ajuns să recunoască.

Bernard n-a pornit de la zero. După absolvirea celei mai prestigioase Facultăţi de Politehnică din Franţa, de pe băncile căreia au plecat trei laureaţi cu premiul Nobel şi fostul preşedinte Valéry Giscard d’Estaing, tânărul Bernard Jean Étienne Arnault a început să lucreze la firma de construcţii a tatălui său, pe care şi-a dorit s-o schimbe din temelii la scurt timp. În 1976, şi-a convins părintele să lichideze departamentul de construcţii al companiei şi să investează cele 40 de milioane de franci obţinute în imobiliare, un domeniu în plină expansiune.

Redenumită Ferinel, firma de succes a familiei Arnault s-a specializat în cazări de vacanţă, însă tot n-a fost domeniul în care şi-a dorit Bernard să exceleze. De fapt, ideea de-a schimba complet macazul i-a venit de la un şofer de taxi, cu care a avut o conversaţie mai mult decât revelatoare. Întreaga sa familie se mutase în 1981 peste ocean, din cauza socialiştilor care veniseră la putere în ţara lor natală, şi, în prima sa călătorie în Statele Unite, francezul a luat un taxi de la aeroportul Kennedy din New York şi l-a întrebat pe şofer ce ştie el despre Franţa, la care acesta i-a dat un răspuns care l-a pus pe gânduri: „Nu ştiu cine e preşedintele Franţei, dar ştiu ce este Christian Dior”.

Deloc surprinzător, Arnault a făcut prima sa mare achiziţie cumpărând faimosul brand fashion. Cum a reuşit asta? Şansa a făcut ca, după întoarcerea sa în Franţa, în 1983, firma de textile Boussac Saint-Frères să dea faliment. Iar această companie avea în portofoliu şi brandul Christian Dior. Bernard a investit 15 milioane de dolari, banii familiei, şi s-a asociat cu Antoine Bernheim, care a facilitat achiziţia şi-a contribuit cu restul de 80 de milioane de dolari. Prima mişcare făcută de Bernard a fost să vândă aproape toate activele Boussac şi să păstreze doar Dior şi magazinul alimentar Le Bon Marché. Suma obţinută din vânzări, nu mai puţin de 400 de milioane de dolari, i-a permis următoarea achiziţie de proporţii.

În 1987, cel care devenise între timp directorul Dior a investit în LVMH, la propunerea preşedintelui Henri Racamier. Iar, în numai câţiva ani, a cheltuit sute de milioane de dolari pe tot mai multe acţiuni ale companiei. În ianuarie 1989, a fost ales, în unanimitate, preşedintele consiliului director şi, odată preluată şefia LVMH, Lupul în caşmir a concediat mai mulţi directori de top din simplul motiv că nu-şi făceau treaba la nivelul aşteptărilor lui. A continuat să-şi extindă imperiul, în anii '90, cu Guerlain, Givenchy, Loewe, Marc Jacobs, Sephora şi Thomas Pink şi a angajat designeri noi, printre care s-a numărat şi britanicul John Galliano. În ciuda loviturilor pe care economia mondială le-a primit după anul 2000, ambiţiosul om de afaceri şi-a menţinut interesul în produsele de lux, pe care le-a dezvoltat adaptându-se la noile cereri ale pieţii. Arnault a cunoscut numeroase suişuri şi coborâşuri, cărora le-a făcut faţă cu brio.

Dacă pandemicul 2020 a venit cu scăderi semnificative în vânzări la produsele de lux, 2021 se dovedeşte a fi nesperat de benefic pentru LVMH, oamenii răsfăţându-se cu ţinute high end, produse de calitate din piele şi băuturi alcoolice, în special şampanie. Dacă în ianuarie 2019, Bernard a reuşit să facă 4,3 miliarde de dolari într-o singură zi, în ianuarie 2021, conglomeratul său a inclus în portofoliu faimosul brand american de bijuterii Tiffany & Co, pentru suma de 15,8 miliarde de dolari. Cea mai mare achiziţie a unui brand de lux din toate timpurile a fost posibilă după multiple procese, un război ai vorbelor cât se poate de public şi de tăios şi-o reducere de 400 de milioane de dolari. La toate acestea, magnatul francez a rezistat eroic. Totuşi, pe cât de nemilos este în afaceri Bernard Arnault, pe atât de timid şi de politicos se arată în viaţa privată.

Însurat timp de 17 ani cu Anne Dewavrin, vizionarul afacerist a divorţat în 1990, pentru a se căsători pentru a doua oară, în nici măcar un an, cu pianista canadiană Helene Mercier. Mare meloman, Bernard a cucerit-o pe cea care avea să devină mama a trei dintre cei cinci copii ai săi cântându-i la pian Chopin şi piesele altor compozitori clasici. Discretul cuplu locuieşte, în momentul de faţă, într-o zonă istorică din Paris, lângă Sena, casa lor găzduind o adevărată colecţie de opere de artă semnate de Pablo Picasso, Claude Monet, Andy Warhol şi mulţi alţi mari artişti. Un avid cunoscător al artei şi admirator al monumentelor istorice, Arnauld a donat, prin conglomeratul pe care-l conduce, 226 de milioane de dolari pentru restaurarea catedralei Notre-Dame din Paris, mistuită de incendiu în 2019. Iar asemenea acţiune caritabilă n-a fost singulară, evident, însă francezul preferă discreţia pe toate palierele vieţii sale.

Acesta trebuie să fie şi motivul pentru care nici măcar copiii lui nu ţin prima pagină a tabloidelor. Din cei cinci moştenitori, patru lucrează deja cot la cot cu tatăl lor, prelând de la el viziunea şi, uşor-uşor, frâiele întregii afaceri. Fiica lui cea mare, Delphine (46), va fi moştenitoarea imperiului LVMH, în timp ce fiul cel mic, Jean (23), nu deţine deocamdată nicio funcţie în cel mai mare conglomerat de lux din lume. În ciuda ajutorului de care dispune 24 de ore din 24, Bernard continuă să-şi dedice ziua de sâmbătă vizitării a 25 de magazine, atât ale lui, cât şi ale competitorilor săi.

Mare fan al lui Roger Federer, Arnault joacă tenis în timpul liber sau se refugiază pe Insula Indigo, pe care o deţine în Bahamas şi care poate fi închiriată, pentru 300.000 de dolari pe săptămână, unor clienţi de cinci stele ca Johnny Depp. Odată devenit cel mai bogat om din lume, ce-i mai rămâne magnatului francez de făcut? Să predea complet ştafeta copiilor lui şi să se bucure de impresionantele sale reuşite, recunoscute şi de regretatul său prieten, Steve Jobs: „Bernard, nu ştiu dacă, în 50 de ani, iPhone-ul meu va mai avea succes, însă sunt convins că oamenii vor continua să savureze Dom Péringon-ul tău!

Foto - Profimedia
 

Modifică Setările