Interviu

EXCLUSIV Cezar Ouatu şi logodnica sa, Andreea Vilău: "Nu ne-am hotărât dacă să facem o nuntă mare sau restrânsă"

EXCLUSIV Cezar Ouatu şi logodnica sa, Andreea Vilău: "Nu ne-am hotărât dacă să facem o nuntă mare sau restrânsă"

După ce relaţia lor a fost la un pas de ruptura definitivă, iată-i făcându-şi promisiuni de viitor.

Pe Cezar Ouatu (39) îl credeam un burlac convins şi chiar îl bănuiam de-un lung şir de poveşti amoroase, dar ne-a demonstrat contrariul. Atunci când e lângă iubita lui, make-up artistul Andreea Vilău (31), tot universul se comprimă în jurul ei. Şi, după flirtul vinovat care l-a luat de lângă ea o perioadă, Cezar vorbeşte cu seriozitate despre viitorul pe care deja îl prefigurează alături de Andreea, mai ales după ce a convins-o (după 3 cereri în căsătorie!) să-i poarte inelul de logodnă.

OK!: În ce perioadă v-am prins acum?
Cezar: După vacanţă, certaţi.

De ce certaţi?
Andreea: Aşa, ca în ultima zi. Te cerţi de nervi că pleci acasă. (râde)
Cezar: Pe lucruri banale, minore, din cauza faptului că eu sunt uşor exagerat, perfecţionist, şi atunci devin antipatic. Dar e bine că/mi dau seama la timp şi că Andreea e înţelegătoare. Învăţ de la ea cum să fiu mai relaxat.
Andreea: Eu sunt flower power, sunt boemă. Nu-mi fac nervi, nu sunt vulcanică...
Cezar: Şi eu sunt boem, dar devin vulcanic atunci când nu-mi iese ceva cum vreau eu. E şi un defect profesional...
Andreea: Pentru mine, greşeala e umană, trebuie să ne acceptăm şi cu bune, şi cu rele.

Acum înţeleg de ce te-a iertat...
Cezar: Asta da. Iar dacă iubirea devine ceva suveran şi reuşeşte să ne facă să trecem peste multe aspecte înseamnă că, într-adevăr, mai avem multe de spus împreună, ca relaţie şi ca familie, de ce nu? Eu deja gândesc à la grande viitorul nostru împreună. Şi nu pentru că a venit momentul, cum se spune, ci pentru că efectiv, după câte ni s-au întâmplat, mi-am dat seama că între noi chiar există iubire. Ceea ce, în societatea asta haotică, e greu de găsit.

Poţi spune că e femeia care te-a cuminţit?
Cezar: Da!

Tu având nişte precedente, în familie chiar.
Cezar: Mă rog, da... Cumva, mă şi mândresc cu asta. Pentru că tatăl meu, care a fost un mentor pentru mine, a fost şi un om „gospodar“, în sensul că am rămas 5 fraţi şi 3 neveste în urma lui. Eu, chiar dacă am avut destule relaţii, am rămas „în urmă“ cu socoteala, dacă e să mă compar cu el. Dar mă bucur că n-am lăsat copii împrăştiaţi.

Ţi-ai fi dorit până la vârsta asta să ai copii?
Cezar: Da, dar n-a fost, poate, momentul ori contextul.

Dar te-ai ţinut tare şi ca să rămâi celibatar.
Andreea: Cred că i-a fost teamă să nu facă greşelile părinţilor.
Cezar: Am vrut să fiu ceva mai atent, e adevărat. Tata a fost un artist cum erau odată, un personaj ca de film şi un intelectual desăvârşit şi poate de aceea era un fel de curtezan...

Mama ta l-a iertat?
Cezar: Mama l-a iertat şi l-a iubit toată viaţa, a fost singurul ei bărbat. Pentru mine, mama chiar reprezintă o icoană, din acest punct de vedere, ca model al femeii care a iubit cu adevărat un bărbat şi căruia i s-a dedicat total.

Citește și ...