Interviu

EXCLUSIV Povestea de viaţă a lui George Burcea: "Eu dădeam cu sapa când alţii se jucau cu mingea. Dar astea m-au făcut să fiu omul care sunt astăzi şi nu regret"

EXCLUSIV Povestea de viaţă a lui George Burcea: "Eu dădeam cu sapa când alţii se jucau cu mingea. Dar astea m-au făcut să fiu omul care sunt astăzi şi nu regret" camera-retro icon Vezi galeria 2 poze

În direct din Fermă, actorul a acceptat să ne povestească adevărul despre cea mai recentă şi una dintre cele mai grele perioade din viaţa lui, cu puterea unei păsări Phoenix.

Ştiu că nu ai avut o viaţă uşoară. Ce a fost cel mai greu?

În copilărie am stat cu bunicii, părinţii fiind plecaţi şi separaţi, iar faptul că munceam atât de mult de la şase ani mi se părea foarte solicitant. Am sacrificat copilăria şi cel mai greu a fost că nu am avut părinţii lângă mine, fapt care a lăsat urme şi probleme pe care acum încerc să mi le rezolv. Eu dădeam cu sapa când alţii se jucau cu mingea. Dar astea m-au făcut să fiu omul care sunt astăzi şi nu regret. Încerc prin ceea ce fac să dau un imbold tuturor copiilor cărora li se repetă mereu că “tu nu poţi”. Noi putem orice, atâta timp cât ne dorim şi muncim în acea direcţie. Îmi place foarte mult să mă implic în tot felul de campanii pentru copii, căci ei sunt viitorul şi daca nu investim acolo, acesta va fi sumbru.

E un adevărat experiment social. Ce ai învăţat despre tine în această emisiune, FERMA?

Deocamdată sunt în curs de acomodare, acceptare şi luare de decizii bune, atât pentru echipă, cât şi pentru mine. Sunt sigur că la final voi realiza că am învăţat multe lucruri bune. Cel mai dificil a fost să-mi setez mintea ca pentru o perioadă să nu se mai gândească atât de mult la cele două fetiţe pe care le am. Cert este că Ferma 5 nu se compară cu niciun alt sezon de până acum. Va fi ceva foarte tare, aveţi încredere!

A fost un an greu din mai multe puncte de vedere, dar pentru tine pare şi mai greu. În ce punct al vieţii eşti acum?

Traversez una dintre cele mai bune perioade din viaţa mea, chiar dacă anul acesta a început cu un divorţ şi a continuat cu pandemia. Simt că într-o bună zi, după toate aceste lucruri complicate, voi avea nişte lecţii pentru omul şi pentru actorul George. Acum sunt în Fermă, am câteva spectacole pe care le voi relua la întoarcerea în Bucureşti, voi tipări în curând primul meu roman, va fi gata şi scenariul după această carte, sunt implicat în câteva campanii sociale cu copii, am de continuat campania împotriva violenţei domestice, sunt sănătos, copiii sunt sănătoşi, deci sunt fericit.

Ai avut şi un monolog în Fermă, la un testimonial, când ai spus că, din cauza problemelor din familie, puteai să alegi alt drum, să ajungi la munca câmpului. Ce te-a determinat să devii actor şi cum a fost drumul tău până să te faci remarcat?

Prin ‘99 mă uitam zilnic împreună cu sora mea la serialul Sunset Beach, un serial la modă atunci, iar după ce se termina, ieşeam seara afară şi sărutam fiecare punct cardinal şi îi spuneam ei că vreau să ajung să fac ce fac oamenii aceia, eu neştiind că sunt actori. Prin 2002, cineva mi-a povestit de jobul de marinar si de faptul că faci bani mulţi, aşa că am uitat îndată de film şi m-am dus către marinărie. Am făcut Universitatea de Marină din Constanţa şi apoi am plecat pe mare. După doi ani pe mare am renunţat la această meserie, pentru că, deşi câştigam bine, m-a speriat faptul că peste 90% din bărbaţii de pe cargoul pe care lucram erau despărţiţi, iar eu visam să am familia pe care eu nu am avut-o. Am avut toate joburile posibile mai apoi: am fost şofer, salahor pe şantier, am mers la cules de căpşuni, tractorist, am fost barman şi ospătar şi nu mi-a fost niciodată ruşine de ce am făcut. La un moment dat, iubita mea de atunci mi-a zis să mergem la un spectacol de teatru în Botoşani şi cu greu m-a convins. Era Ursul de Cehov şi după ce am vizionat acel spectacol, m-am ridicat, aplaudam şi plângeam şi i-am şoptit ei că asta îmi doresc să fac din acel punct. În 2012 am dat la UNATC. Nu, nu visez să joc la Hollywood, dar visez să produc acolo. Îmi place teatrul, dar iubesc filmul şi producţia acestuia, iubesc să dezvolt scenarii şi cred că menirea mea în această meserie este aceea de a le oferi oamenilor povestea mea, povestea familiei mele, căci sunt adevărate surse de inspiraţie pentru orice om provenit din medii defavorizate, care are nevoie de un imbold.

Pari foarte legat de mama ta, dar ai avut o relaţie deficitară cu tatăl tău. Crezi că trecutul acesta al unei familii dezbinate ţi-a afectat relaţia cu Andreea?

Da, am o relaţie destul de strânsă cu mama şi nicio relaţie cu tata, pentru că el nu a fost deloc prezent. L-am cunoscut la 18 ani prima oară şi ultima dată l-am văzut acum vreo doi ani, când a încercat o şmecherie cu un cuţit la mine. Pot spune că nu-l cunosc pe tata. Da, trecutul familiei mele cu siguranţă m-a afectat, dar acest lucru nu-l ştiam înainte să mă căsătoresc. Nu sunt mândru de faptul că m-am despărţit de Andreea, dar nici nu regret. Acum sunt bine, iar dacă stăteam în acea relaţie, simţeam că nu fac decât să mă frustrez din ce în ce mai mult. Realizasem că dacă eu aveam starea aia de frustrare şi supărare, le-o transmiteam şi copiilor mei în timp. Deşi cu siguranţă decizia de a divorţa le va afecta inevitabil în viitor, din păcate.

Ce planuri ai mai departe cu noul tău roman?

Este un roman autobiografic, inspirat din viaţa mea şi cea a mamei mele, iar când mă întorc de la Fermă o să termin scenariul şi îmi doresc să-l transform într-un film. Dar să câştig mai întâi Ferma.

Actorul a trecut printr-o traumă în copilărie. "Eu ştiu cum este să nu ai ce mânca sau să mãnânci din gunoi, să nu ai unde dormi sau să provii dintr-o familie dezorganizată care nu poate să-ţi ofere tot ceea ce ai nevoie pentru a dezvolta maturul de mâine."

Modifică Setările