Filme

Interviu Anna Széles: "Florin Piersic se obrăznicise, de-asta am divorţat!"

Interviu Anna Széles: "Florin Piersic se obrăznicise, de-asta am divorţat!"

La 75 de ani, actriţa Anna Széles este un vulcan de emoţii: râde cu atâta poftă şi îi dau lacrimile când aude aplauzele publicului. „Asta înseamnă că n-am trăit degeaba!“, spune doamna Széles, care la Cluj a venit însoţită de fiul ei şi al lui Florin Piersic, Daniel - o reuniune care a creat un moment impresionant pe covorul roşu al Galei TIFF Reuniune specială: Florin Piersic, alături de fosta soţie, Anna Szeles, şi fiul lor, Daniel.

Ce aţi simţit când aţi păşit din nou la Cluj?
Anna Am mai fost chiar recent, anul trecut, când mi-am lansat autobiografia. Şi totuşi, acum am simţit o tulburare şi o nostalgie că sunt aici, la TIFF, pentru că mi-am adus aminte de începuturile carierei mele. Au trecut mai mult de 50 de ani de când am intrat la Studiourile Buftea. Ţin minte că am fost primită acolo cu atâta căldură.
Asta era prin 1962. Se întâmpla pentru pelicula Vacanţa la mare.
Da. A venit o delegaţie de la Bucureşti la noi, la Târgu Mureş. Profesorii au spus să nu ne facem speranţe, pentru că în fiecare an venea delegaţia, dar nu chema pe nimeni. Şi totuşi, pe mine m-au chemat.
Era primul film românesc color. Deci chiar de la debut aţi intrat în istoria cinematografiei româneşti.
Da. Ani de zile nu am văzut filmul. Acum, când l-am revăzut, mi s-a părut naiv, aşa cum erau pe vremuri filmele. Filmele maghiare tot aşa sunt. Dar mi-a plăcut că mă văd tânără.
A urmat Pădurea spânzuraţilor, filmul care v-a marcat cariera...
Fără îndoială. Dar şi La vârsta dragostei, unde aveam un rol foarte mare. Fiind extrem de conştiincioasă, am vrut să învăţ înainte textul, dar n-am observat că o paranteză era ştearsă. În scenariu scria replica „Bună seara“, iar în paranteză indicaţia „linişte lungă“. Dar paranteza fiind ştearsă, aşa am învăţat textul: „Bună seara linişte lungă“. Am crezut că e o vorbă românească. Din cauza asta, tatăl meu din film, interpretat de Ciubotăraşu, nici n-a mai putut să-mi dea o palmă, conform scenariului. A izbucnit în râs. Toţi au râs cu lacrimi. Şi ani de zile aşa m-a salutat lumea la Buftea: „Bună seara linişte lungă“.
Cine au fost mentorii dvs.?
Liviu Ciulei. Şi parteneri cu greutate, ca Victor Rebengiuc. Mai târziu chiar Florin Piersic.
Chiar voiam să vă întreb dacă atunci când eraţi împreună, îi cereaţi sfatul lui Florin Piersic în privinţa rolurilor?
Noi am jucat împreună mult. Şi în străinătate. Dar nu piese, mai mult spectacole alcătuite din scenete. Aşa cum erau Arşinel şi Stela, aşa eram noi un cuplu pe scenă. Şi atunci bineînţeles că-mi dădea sfaturi. L-am şi întrebat de ce nu s-a dus la Institut ca să devină profesor. Mi-a spus: „Pentru că nu am răbdare“.
Cum era acest sentiment: să joci chiar cu partenerul de viaţă? Nu era mai dificil?

Dimpotrivă. Era foarte bine. Chiar în spectacolul de care ţi-am spus aveam o scenetă, Cearta şi împăcarea se chema, în care ne-am certat foarte natural. Trebuia să-i dau o palmă şi i-am şi dat-o. (râde)
Au trecut nouă ani între momentul în care l-aţi văzut prima dată pe Florin Piersic şi cel în care aţi început să formaţi un cuplu.
Da. După ce a divorţat de Tatiana Iekel, mama lui Florin Piersic Jr., a fost singur opt ani. Bine, a avut iubite. Dar oficial a fost singur.
Cum v-a cucerit Florin Piersic?