Interviu

INTERVIU Anya Taylor-Joy, actriţa din "The Queen's Gambit": Am fost un copil singur, pentru că nu reuşeam să-mi fac prieteni. Şi azi este la fel, nu prea îmi iese asta

INTERVIU Anya Taylor-Joy, actriţa din "The Queen's Gambit": Am fost un copil singur, pentru că nu reuşeam să-mi fac prieteni. Şi azi este la fel,  nu prea îmi iese asta

INTERVIU: WENN

La scurt timp după ce a câştigat Globul de Aur pentru rolul din The Queen’s Gambit, actriţa de 24 de ani a obţinut şi premiul Critics Choice Awards, iar acum ne povesteşte ce a apropiat-o de rolul campioanei la şah Beth Harmon.

Anya este, fără îndoială, senzaţia acestui sezon al premiilor cinematografice. Ca o veritabilă regină, în ciuda vârstei, actriţa din The Queen’s Gambit a impresionat şi din punct de vedere stilistic cu alegerile ţinutelor sale, atât la Globuri, cât şi la Cristics Choice Awards, chiar dacă a fost vorba despre ceremonii virtuale. Altfel spus, actriţa britanico-argentiniană are semnalmentele unei dive în devenire. Iar următorii paşi sunt deja stabiliţi: Anya va interpreta rolul lui Charlize Theron din Mad Max, o Furiosa în pelicula prequel, rol pentru care va fi recompensată cu o sumă cu şase zerouri. Iar combinaţia va fi una realmente interesant de urmărit, întrucât Chris Hemsworth s-a alăturat distribuţiei, în rolul lui Dementus.

Blonda naturală de 1,72 metri înălţime s-a născut în Miami, dar şi-a petrecut o parte din copilărie în Argentina, înainte ca familia ei să se mute la Londra. Frumuseţea ei aparte are de-a face şi cu mixul ei de origini: tatăl ei, fost bancher, e jumate scoţian, jumate argentinian, fiind pasionat de cursele cu bărci de viteză, iar mama sa are sânge african şi spaniol şi a lucrat ca fotograf, designer interior şi psiholog. Când au părăsit Argentina pentru Londra, Anya a refuzat să vorbească engleza vreme de doi ani în semn de protest, sperând că-şi va convinge părinţii să se întoarcă în Buenos Aires. Nu s-a întâmplat asta, dar Londra a fost cea care, până la urmă, i-a deschis oportunităţile profesionale. Aici a studiat baletul vreme de opt ani şi a fost remarcată la 13 ani pe stradă de către Sarah Doukas, agenta de la Storm Models responsabilă şi cu descoperirea lui Kate Moss. A fost doar primul pas spre celebritatea de azi. Tot în Londra şi-a descoperit şi actuala iubire, pe fotograful Ben Seed. Aşadar, capitala Regatului a fost foarte generoasă cu Anya, care ne povesteşte în acest interviu despre cum s-a adaptat la faima venită peste noapte.

Anya este, fără îndoială, senzaţia acestui sezon al premiilor cinematografice. Ca o veritabilă regină, în ciuda vârstei, actriţa din The Queen’s Gambit a impresionat şi din punct de vedere stilistic cu alegerile ţinutelor sale, atât la Globuri, cât şi la Cristics Choice Awards, chiar dacă a fost vorba despre ceremonii virtuale. Altfel spus, actriţa britanico-argentiniană are semnalmentele unei dive în devenire. Iar următorii paşi sunt deja stabiliţi: Anya va interpreta rolul lui Charlize Theron din Mad Max, o Furiosa în pelicula prequel, rol pentru care va fi recompensată cu o sumă cu şase zerouri. Iar combinaţia va fi una realmente interesant de urmărit, întrucât Chris Hemsworth s-a alăturat distribuţiei, în rolul lui Dementus.

Blonda naturală de 1,72 metri înălţime s-a născut în Miami, dar şi-a petrecut o parte din copilărie în Argentina, înainte ca familia ei să se mute la Londra. Frumuseţea ei aparte are de-a face şi cu mixul ei de origini: tatăl ei, fost bancher, e jumate scoţian, jumate argentinian, fiind pasionat de cursele cu bărci de viteză, iar mama sa are sânge african şi spaniol şi a lucrat ca fotograf, designer interior şi psiholog. Când au părăsit Argentina pentru Londra, Anya a refuzat să vorbească engleza vreme de doi ani în semn de protest, sperând că-şi va convinge părinţii să se întoarcă în Buenos Aires. Nu s-a întâmplat asta, dar Londra a fost cea care, până la urmă, i-a deschis oportunităţile profesionale. Aici a studiat baletul vreme de opt ani şi a fost remarcată la 13 ani pe stradă de către Sarah Doukas, agenta de la Storm Models responsabilă şi cu descoperirea lui Kate Moss. A fost doar primul pas spre celebritatea de azi. Tot în Londra şi-a descoperit şi actuala iubire, pe fotograful Ben Seed. Aşadar, capitala Regatului a fost foarte generoasă cu Anya, care ne povesteşte în acest interviu despre cum s-a adaptat la faima venită peste noapte.

Cum s-a schimbat viaţa ta odată cu succesul miniseriei The Queen’s Gambit?

Anya E o nebunie. Dar ceea ce mă face fericită este că îmi place din ce în ce mai mult ce fac cu fiecare proiect. M-am temut la un moment dat să nu-mi dispară pasiunea, dar nu s-a întâmplat asta.

Cum ai resimţit presiunea faimei venite peste noapte?

Deocamdată nu am avut probleme cu asta. Nu mă simt diferit şi duc în continuare o viaţă foarte normală. Oamenii nu mă recunosc, pentru că am jucat personaje diferite, cu coafuri şi nuanţe de păr diverse. Cea mai întâlnită reacţie e că unii oameni îmi spun că le amintesc de cineva, dar nu ştiu de cine. (râde) Deşi am impresia că asta se va schimba în viitor.

Cariera ta e pe punctul de a se lansa cu adevărat acum, odată cu apariţia în rolul Furiosa, din Mad Max.

Niciodată nu mi-a plăcut să fac lucrurile pe jumătate şi am visat dintotdeauna la un astfel de rol.

Dar ce faci atunci când ai emoţii la gândul a ce va urma? Cum îţi păstrezi calmul şi relaxarea?

Am început să practic Yoga. Un fel de balet Yoga. Adică dansez în mijlocul zilei, iar asta îmi dă multă energie pozitivă, ca să fac faţă provocărilor.

Şi ce te ţine cu picioarele pe pământ?

Amintirea numeroaselor audiţii la care am fost respinsă. Toţi actorii trec prin asta, iar eu am avut multe momente în care m-am simţit deprimată, descurajată. Prima mea mare audiţie a fost pentru Maleficent, în care ar fi trebuit să joc rolul unei tinere Angelina Jolie. Nu m-au ales pe mine şi am plâns zile-n şir după ce am aflat. Când o carieră începe cu o asemenea dezamăgire poate fi de mare ajutor, de fapt, ca să-ţi amintească cât de fragilă e industria în care te afli.

De-asta ai muncit fără încetare în ultimii trei ani? Din nevoia de a consolida ceva într-un business fragil?

Ideea este că e foarte greu să refuzi proiecte bune, când tu ştii cât de mult ţi-ai dorit să ajungi într-un anumit punct în carieră. Dar problema cu proiectele făcute unul după altul nu este doar că te epuizează, ci că nu ai timp de respiro, să ieşi din pielea unui personaj şi să intri în pielea celuilalt, să îţi revii puţin, redevenind tu însăţi. Iar în cazul lui Beth Harmon a fost, paradoxal, cu atât mai dificil cu cât este un personaj foarte apropiat de mine, de cum sunt eu în multe privinţe. Şi au fost multe zile pe platoul de filmare când mi-a fost foarte greu să-mi separ emoţiile personale de cele ale personajului. Pare că asta m-a ajutat s-o portretizez mai uşor pe Beth. În acelaşi timp, a trebuit să am grijă ca apropierea de Beth să nu-mi schimbe mie starea emoţională.

Unul dintre lucrurile apreciate la jocul tău a fost intensitatea lui Beth Harmon, pasiunea pe care i-ai dat-o legată de şah.

Asta pentru că jucătorii profesionişti de şah aşa sunt. Iar pentru mine şi restul echipei a fost extrem de important să redăm cât mai fidel acest lucru. Înţeleg nivelul obsesiei lor pentru şah, fiindcă este acelaşi nivel al obsesiei mele pentru arta mea. Când oamenii mă întreabă ce fac pentru plăcerea mea, eu le spun: „Fac artă”. Asta sunt, asta fac. Iar jucătorii foarte serioşi de şah au aceeaşi filozofie. De aceea mi-am dorit ca aceia dintre ei care văd serialul să simtă că am redat autentic lumea lor.

Interesant la tine este că, de fapt, prima ta limbă este spaniola – şi ai început să înveţi engleza abia după ce ai venit la Londra cu părinţii.

Da. Nu am început să vorbesc engleza decât pe la vreo 8 ani. Până atunci am fost convinsă că, dacă refuz să fac asta, îi voi forţa pe părinţii mei să mă ducă înapoi la Buenos Aires, oraşul pe care îl adoram şi îl ador. Dar planul meu n-a funcţionat. Şi cum n-aveam prieteni în Londra, a trebuit să învăţ repede engleza.

Ce ai făcut ca să înveţi repede limba?

Unchiul meu stătea cu mine să mă ajute – studiind cărţile cu Harry Potter. Asta a rezultat şi într-o ştiinţă avansată a vrăjitoriei. (râde)

Cum a fost această experinţă a mutării din Argentina în Anglia?

Am fost un copil singur, pentru că nu reuşeam să-mi fac prieteni. Şi azi este la fel – nu prea îmi iese asta. Şi asta m-a apropiat de Beth Harmon. Dar cred că genul de singurătate pe care l-am simţit crescând este unul dintre lucrurile care m-au făcut să-mi doresc să fac actorie. Aveam o imaginaţie debordantă, drept urmare îmi creasem prieteni de joacă imaginari. Mai cred şi că lipsa prietenilor m-a făcut să mă maturizez mai repede. Bine, a contat şi faptul că fraţii şi surorile mele (n.r. Anya vine dintr-o familie cu şase copii) sunt mai mari decât mine, aşa încât n-aş putea spune că am fost un copil obişnuit, iar asta înseamnă inclusiv că nu am simţit o conexiune cu ceilalţi copii. De-asta am rezonat cu Beth Harmon. Şi eu m-am simţit mai bine în preajma oamenilor mai în vârstă – aşa cum a făcut ea cu omul de serviciu care a învăţat-o să joace şah.

Ce idee ţi-ai dori să extragă tinerele din povestea lui Beth?

Sper să fie inspirate de dorinţa ei de a fi tratată ca o egală a bărbaţilor. Azi, femeile au o voce mult mai puternică decât atunci, dar încă mai au de luptat ca să schimbe lucruri într-o lume sexistă, care le-a oprit multă vreme să-şi împlinească adevăratul potenţial. Însă eu sunt convinsă că, într-o zi, ne vom atinge scopul.

 

Modifică Setările