Irina Nicolae, despre viaţa ei în Budapesta: „Căsătoria nu ne-a schimbat nici pe mine, nici pe Marius“
Am vorbit cu cântăreaţa devenită, anul trecut, doamna Vizer despre noutăţile din viaţa ei de dincolo de graniţa de vest.
Irina Nicolae
Ne place cum a evoluat fata cu codiţe din trupa A.S.I.A., solista cea plină de energie a unei formaţii care a făcut cunoscut sloganul „girl power“ şi pe plan naţional. Au trecut mulţi ani de-atunci şi, cu toate acestea, timpul parc-a stat în loc pentru această Irina ajunsă la 38 de ani. Căsătorită din octombrie, anul trecut, cu preşedintele Federaţiei Internaţionale de Judo şi plecată de 11 ani din ţară, cântăreaţa ne prezintă o variantă a vieţii în roz, căci tonul cu care îşi descrie existenţa în Budapesta are doar nuanţe optimiste. Aşteptăm să ne vorbească la fel de înflăcărat şi despre acel „proiect“ lăsat, deocamdată, pe seama intervenţiei divine.
Ultima dată când am vorbit nu erai căsătorită. S-a schimbat în vreun fel viaţa ta, după ce ai devenit soţie?
O hârtie nu poate schimba ceva în relaţia dintre doi oameni, o relaţie solidă nu se bazează pe asta, ci pe sentimentele celor doi. Căsătoria nu m-a schimbat nici pe mine, nici pe el. Suntem acelaşi cuplu, ne iubim la fel de mult, ne sprijinim reciproc, la fel ca înainte, trăim la fel ca înainte.
Hârtia era mai puţin importantă pentru noi, important este ceea ce simţim, ceea ce trăim, ceea ce construim în relaţia noastră cu fiecare zi şi faptul că ne-am unit destinele în faţa lui Dumnezeu. Ne-am decis să facem acest pas, după 11 ani de relaţie, cu doar două săptămâni înainte de marele eveniment.
Irina, anul trecut, la nunta cu Marius Vizer
Am citit în presă articole cum că am făcut un mare secret, că m-am căsătorit pe ascuns, nimic mai neadevărat! Nu m-a întrebat nimeni din presă dacă mă căsătoresc, în intervalul luării deciziei şi până la ceremonia propriu zisă, şi nici nu sunt genul de persoană care să pună mâna pe telefon şi să sune în disperare, spunând: „Hello, mâine mă mărit! Nu te-ar interesa să scrii?“.
Nu am făcut niciodată din viaţa mea un subiect monden şi cu atât mai mult în acest caz. Nu a fost un secret, ci mai degrabă discreţie, respect şi simplitate. Pentru cei care şi-au dorit să mă vadă în rochia de mireasă au existat câteva fotografii publicate de mine, pe pagina mea oficială, însoţite de un text, tocmai pentru a elimina speculaţiile apărute în presă.
Este greu să ai alături un om cu atâtea responsabilităţi în lumea sportului cum este soţul tău, Marius Vizer? Bănuiesc că este o persoană foarte ocupată. Asta te deranjează?
Da, Marius este într-adevăr foarte ocupat, dar asta nu m-a deranjat niciodată, pentru că nu m-a neglijat niciodată. Deşi este un om foarte ocupat, a avut întotdeauna timp pentru noi şi a fost întotdeauna lângă mine atunci când am avut nevoie. Îi înţeleg perfect meseria, îl admir pentru devotamentul şi viziunea sa şi sunt fericită pentru fiecare nouă reuşită a lui şi pentru fiecare nou început. Încercăm să călătorim împreună, să ne facem timp doar pentru noi şi să ne bucurăm în fiecare zi de ceea ce avem, chiar dacă, uneori, asta poate însemna doar câteva ore petrecute împreună. Pentru noi contează calitatea şi intensitatea acestor momente şi nu cantitatea lor.
Ai avut ocazia să cunoşti, bănuiesc, prin intermediul soţului tău, personalităţi mondiale. Pe Vladimir Putin l-ai întâlnit, de exemplu?
Da, mi se adresează des această întrebare. Am avut ocazia şi onoarea să-l cunosc pe domnul preşedinte Putin, probabil cel mai puternic om al planetei, cel mai titrat cu siguranţă, dar am avut ocazia să fiu alături şi de alte personalităţi ale lumii. Nadia Comăneci, Ilie Năstase, personalităţi care şi-au câştigat renumele prin meseriile lor, prin talentul şi devotamentul lor, şi cu siguranţă şi-au câştigat un loc în sufletele noastre, ale tuturor, tot respectul! Îi amintesc pe ei pentru că îi respect, îi admir şi cred că toţi ar trebui să o facem.
O altă întrebare care, probabil, ţi se adresează des este cea legată de copii. Te întrebăm şi noi, sperând să nu deranjăm: ceva noutăţi?
Nu, nu mă deranjează întrebarea. Ne dorim foarte mult copii, nu este un secret. Dumnezeu ştie cel mai bine când este momentul potrivit şi pentru asta. Sper să vin curând şi cu noutăţi.
Tot în ultima noastră conversaţie îmi povesteai despre călătoriile tale foarte dese. Ţi-ai păstrat acest stil de viaţă, eşti mereu în altă ţară, în alt colţ al lumii?
Viaţa mea a rămas la fel de dinamică. Călătorim la fel de mult şi asta îmi place enorm. Simt că evoluez, simt că învăţ în fiecare zi câte ceva nou, simt că acumulez informaţii utile pentru proiectele mele viitoare şi simt că ăsta este doar începutul. Marius a avut o perioadă foarte plină, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Rio de Janeiro, aşa că la întoarcerea lui am decis să ne luăm câteva zile de vacanţă, pentru a ne reîncărca bateriile. Am ales Italia, departe de aglomeraţie, într-un loc retras, liniştit, unde să ne relaxăm cu adevărat şi să fim doar noi doi. Nu plecăm des în vacanţă, dar sunt un om norocos călătorind atât de mult în tot timpul anului, chiar dacă nu neapărat pentru o vacanţă propriu zisă. Însă frumosul se întâlneşte la fiecare pas, fie că eşti în vacanţă, fie că nu.
Irina pare neschimbată la 38 de ani
Ce le-ai recomanda să viziteze, să facă sau să mănânce celor care vin în Budapesta, având în vedere că trăieşti acolo de ceva ani?
Budapesta este un oraş superb, pe care vi-l recomand cu mare drag. Veţi găsi tot ce doriţi şi vă imaginaţi. Începeţi călătoria în vechiul oraş Buda, sus în Cetate, unde superbul Castel ce tronează pe colină trebuie să fie un must-have pe lista oricărui turist care se respectă. Catedrala Sfântul Ştefan este un alt punct de atracţie, clădirea Parlamentului, a cărei frumuseţe este ceva greu de descris în cuvinte, străduţele pietonale ticsite de restaurante de tot felul, grădina botanică şi zoologică, arhitectura, totul este minunat. Nu cred că am întâlnit o persoană care să fie dezamăgită de ceea ce oferă acest oraş. Musai trebuie încercat gulaşul, mâncarea tipic ungurească, sau celebrele clătite Gundel.
De câţi ani trăieşti acolo, mai exact?
Locuiesc în afara ţării din 2005, dar primii ani i-am petrecut la Viena, un alt oraş pe care-l numesc acasă, Marius fiind austriac. Dar Budapesta rămâne în sufletul meu pentru multele momente speciale şi frumoase din viaţa mea.
Ce mai faci, din punct de vedere profesional? Muzica ştim că nu mai face parte din viaţa ta.
Dimpotrivă, muzica este, a fost şi va fi o parte importantă din mine, din viaţa mea. Faptul că nu mai sunt prezentă pe scenă ca înainte, că nu mai urc cu aceeaşi frecvenţă ca şi în trecut, nu înseamnă că am abandonat muzica. E ca şi când mi-aş refuza, mi-aş renega o parte din suflet.
Unde ai cântat ultima oară?
Am urcat pe scene mari în ultimii ani, la Paris, la Opera Garnier, alături de o mare voce a muzicii mondiale, Al Bano, în Londra, Rio de Janeiro şi, anul trecut, alături de Marcel Pavel. Am avut un duet superb, live, la Sochi, în cadrul unei gale a sportului mondial transmise în direct în circa 160 de ţări de către postul Euronews. Mai nou, am în lucru un proiect destinat nouă, femeilor, dar aş prefera să detaliez atunci când proiectul va intra în linie dreaptă. Deocamdată e mult de muncă şi, uneori, nu înaintezi aşa cum ţi-ai dori, dar munca nu m-a speriat niciodată şi nu-s genul care să se dea bătută la prima adiere de vânt. Dar, la sfârşitul zilei sau la sfârşitul vieţii, familia este cea care contează, este cea mai importantă realizare a unui om, aşa că acesta este „proiectul“ meu numărul unu: familia!
Artista spune că nu a renunţat la muzică
Ştiu că tu şi Marius locuiţi la Budapesta. Cât de des revii în România?
Încerc să vin cât pot de des acasă, atunci când timpul îmi permite, să-mi vizitez familia, mama, prietenii. Uneori vin pentru evenimente legate de promovarea liniei mele de cărţi educative pentru cei mici, dar, întotdeauna când mă întorc acasă, o fac cu plăcere.
S-a tot vorbit despre o reuniune cu fostele tale colege din trupa ASIA. Este un proiect care are şanse să devină realitate?
Mi-ar plăcea să cred că putem realiza un concert mare pentru fanii formaţiei A.S.I.A. Cred că ar fi un cadou minunat pentru cei care ne-au fost alături atâţia ani. Discuţii au existat, dar totul a rămas doar la stadiul de discuţii.
Fiecare are viaţa ei, fiecare are o anumită viziune, fiecare îşi doreşte acest proiect, dar mai e cale lungă până vom găsi acel numitor comun. Însă niciodată să nu spui niciodată!Totul rămâne deschis şi poate va veni acea zi în care vă veţi putea bucura din nou de un concert marca A.S.I.A., chiar şi pentru o zi.
Cu cine dintre fete te-ai văzut cel mai recent?
Cu Anemona Niculescu şi cu Anca Neacşu am vorbit ultima dată, le-am felicitat de zilele lor de naştere.
Din momentul în care te-ai mutat în Ungaria, expunerea ta în presa de la noi s-a redus foarte mult. Îţi lipseşte atenţia publică?
Nu îmi lipseşte nimic din ceea ce mi-aş dori. Decizia de a mă retrage a fost a mea, este o decizie asumată şi nu regret absolut nimic. Atunci când am avut un proiect, mi-am dedicat timp promovării şi expunerii acestuia. Nu cred că viaţa mea sau visele mele depind de expunerea prelungită în paginile revistelor mondene. Cred că la sfârşitul acestei călătorii numite viaţă suntem rezultatul alegerilor făcute de-a lungul anilor. Eu mi-am dorit să trăiesc frumos, simplu, alături de cel pe care-l iubesc, să fac ceea ce-mi place şi să am libertatea de a decide cine sunt, cu cine sunt şi unde vreau să ajung.
Ţi-e dor de ceva sau de cineva din România, în mod special?
Nu mă ataşez de lucruri, ci de oameni. Da, uneori îmi este dor de prietenii mei şi de o parte a familie mele, care trăieşte în România, de locurile noastre pitoreşti şi de poveştile minunate ale bunicii mele…
Următorul proiect al vedetei: un copil
Foto: Andreea Ionaşcu, Make-up: Traviata Păduraru