În ce lux trăiau soţii Ceauşescu! Aveau piscină interioară, sală de cinema şi băi aurite FOTO&VIDEO
Opulenţa în care trăia fostul cuplu de dictatori continuă să uimească şi astăzi. Iată ce condiţii occidentale aveau cei doi la Palatul Primăverii.
Fascinaţia pentru stilul de viaţă al Elenei şi-al lui Nicolae Ceauşescu se păstrează şi astăzi, când se împlinesc 29 de ani de la căderea comunismului. Porţile fostei lor reşedinţe, Palatul Primăverii, sunt deschise de ani buni publicului şi, atât vechea generaţie, care a plătit cu mari lipsuri acest lux al Ceauşeştilor, cât şi noua generaţie, care încearcă să desluşească adevărul care a dus la lovitura de stat din decembrie 1989, privesc cu uimire la dotările şi beneficiile de care aveau parte cei doi, în timp ce poporul flămânzea.
Palatul Primaverii este situat într-o zonă liniştită şi exclusivistă a Bucureştiului, pe B-dul Primăverii nr. 50. Printre multe alte vile cochete, unele mai elegante decât altele, fosta reşedinţă a Ceauşeştilor a fost pregătită la începutul anilor 1960 pentru Gheorghe Gheorghiu Dej, ca una dintre reşedinţele sale de protocol. După ce Dej a murit şi Nicolae Ceauşescu a devenit secretarul general al PCR în 1965, preluând frâiele la conducerea României, casa şi-a schimbat ”stăpânii”, devenind astfel locuinţa permanentă a familiei Ceauşescu.
Văzut din afară, palatul pare o vilă obişnuită, care se încadrează foarte bine în peisajul cartierului foştilor nomenclaturişti şi actualilor boieri ai Bucureştilor. Dar dincolo de grădina în care se plimbă agale păunul proprietăţii intuieşti şi luxul interior. Intrarea în palat se face urcând câteva trepte din marmură, flancate de câteva coloane de o parte şi de cealaltă, tot din marmură albă. Pe o parte a uşii te întâmpină o statuie-zeiţă, în mărime naturală. Iar dincolo de uşă intri în sanctuarul Ceauşeştilor, care uimeşte şi astăzi.
De la fântâna interioară care te întâmpină în hol, bordată cu mozaic de Murano şi plasată între două vase mari de Sevre, piscina interioară, cu pereţii îmbrăcaţi într-un mozaic spectaculos, sauna cu aburi şi zona de SPA şi tratamente, la băile cu obiecte sanitare aurite, sala de cinema privată, cu scaune tapiţate şi taburete joase pentru picioare, grădina de iarnă cu plante exotice, ba chiar şi o terasă numită Fidel Castro - realizată după vizita lui lui Ceauşescu la Havana, unde a remarcat veranda haciendei lui Fidel Castro şi a replicat-o in cadrul casei sale, cu mozaic de Alhambra, în stil maur.
Palatul Primăverii, numit şi “Casa Ceauşescu”, a fost pentru un sfert de secol (1965-1989) reşedinţa privată a soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu, şi a copiilor acestora, Nicu, Zoia şi Valentin. Ridicată la mijlocul anilor '60 şi cunoscută în epocă drept obiectivul “Palatul Primăverii”, locuinţa a fost mărită între anii 1970-1972. Pentru proiectarea reşedinţei familiei Ceauşescu a fost preferat arhitectul Aron Grimberg-Solari, iar ansamblul peisagistic a fost conceput de arhitectul Robert Woll (de altfel şi principalul designer al mobilierului reşedinţei) şi de inginerul peisagist Teodosiu.
Pentru ornamentele interioare din lemn ale camerelor reşedinţei s-au folosit esenţe de lemn de diverse culori, autohton (stejar, paltin, cireş, nuc) şi exotic (mahon, trandafir, păr african, cireş canadian).
Casa, care funcţionează acum ca expoziţie, găzduieşte o impresionantă colecţie de tablouri semnate de Octav Băncilă, Camil Ressu, Rudolf Cumpăna, Dumitru Ghiaţă, George Baron Lowendal, precum şi o mulţime de tapiserii lucrate manual, plus un mare număr de mozaicuri realizate manual de Olga Porumbaru şi Florin Pârvulescu.
