Nuami Dinescu se luptă de ani de zile cu depresia: "E pe lângă mine. Am o formă mai uşoară, dar nu am luat niciodată medicamente"
E un munte de sensibilitate, de la zâmbete largi până la lacrimi ce curg greu, deşi cei mai mulţi o ştiu pe Nuami Dinescu doar veselă şi plină de viaţă.
Aşa cum e Florica, personajul pe care-l joacă în serialul „Adela“, la Antena 1. Iat-o pe Nuami cum e dincolo de farduri şi de costumele de scenă!
Ai o suferinţă: depresia. Ce a declanşat-o?
O, cred că m-am născut aşa, copil anxios, înclinat spre poezie, lirism, romantism şi cai verzi pe pereţi. Pe urmă, vine viaţa reală şi te culcă la pământ. Mai vin nişte încercări grele de tot, la 27 de ani, şi pe alea chiar nu le înţelegi şi se adună. Din 1990, când am avut un „blind date“ cu moartea, dar m-a salvat un medic iscusit, sunt cu depresia pe lângă mine. Am o formă mai uşoară, nu am luat niciodată medicamente. Meseria m-a salvat, mă ţine in echilibru, de asta şi lucrez cu oricine are nevoie să se descopere, să se înţeleagă şi să se iubească aşa cum e.
Animăluţele de acasă te salvează, te scot din stările astea?
O, da! E recunoscut ştiinţific faptul că pisicile curăţă casa de energii negative şi câinii se aşează exact în locurile „curate“ din casă. Prezenţa lor e adesea cel mai bun medicament. Ei sunt prietenii mei care nu se supără, nu-mi reproşează nimic, mă scot la plimbare...
În timpul pandemiei, ai avut nişte pierderi notabile: mama ta, motanul preferat... Cum te-ai remontat?
Nu m-am remontat. Muncesc, mă duc la adăpost, mă bag în tot felul de proiecte, să nu-mi las capul să strige. Şi mă gândesc mereu la ce ar zice mama, cum ar face ea una sau alta... E tare greu, nu-ţi trece niciodată după plecarea mamei. Rămâi un copil care îmbătrâneşte brusc. Motanul a fost picătura... mi-e dor de ochii lui mari, albaştri, mă uit la pozele cu el...
Citeşte continuarea interviului pe clickpentrufemei.ro, chiar aici!
