Povestea „Femeii cu umbrela” din Cimitirul Bellu. O iubire interzisă cu un bărbat însurat care a sfârșit la Băile Herculane
O tânără străină, o iubire interzisă cu un medic român însurat, o moarte prematură și un monument funerar atât de neobișnuit. Acestea sunt ingredientele unei povești rămase încă un mister, despre cea mai fascinantă statuie din Cimitirul Bellu.
Cimitirul Bellu din Capitală este un adevărat muzeu în aer liber, care găzduiește pentru eternitate mormintele unor personalități de marcă, artiști, politicieni, industriași sau oameni de știință, iar locurile de veci realizate în perioada interbelică conțin adevărate opere de artă cu simbolistică pentru viața extraordinară a celui ce odihnește acolo.
Este cazul fascinantei statui în mărime naturală, din marmură de Carrara, cu o femeie îmbrăcată în haine elegante de la începutul secolului XX, care ține în mână o umbrelă.
Cunoscuta sculptură a fost realizată de artistul italian Rafaello Romanelli, originar din Florența, și străjuiește mormântul unei femei pe nume Katalina Boschott, decedată în anul 1906.
Potrivit poveștii transmise din generații în generații, femeia era de origine belgiană și venise în România pentru a lucra ca guvernantă într-o familie înstărită. Legenda transmisă oral și neverificată oficial, ce-i drept, susține că tânăra belgiancă a fost angajată să aibă grijă de copiii unui bărbat însurat, medicul Andrei Popovici (altă variantă a poveștii susține că acesta era proaspăt văduv, după ce tocmai îi murise soția). Între cei doi s-ar fi înfiripat o poveste de dragoste discretă. Există însă și o altă versiune a legendei, în care bărbatul este identificat drept George Assan, industriașul și omul de afaceri cunoscut pentru averea sa, însă faptul că aceasta a murit în anul 1866 face imposibilă legătura: asta dacă nu cumva acesta a fost confundat cu fiul său, Gheorghe G. Assan (1862-1909).
Cele mai multe versiuni ale poveștii se pun, însă, de acord cu aceste fapte, conform un articol publicat pe site-ul bercenidepoveste.ro: în 1906, o belgiancă pe nume Katalina Boschott, care lucra ca guvernantă sau profesoară de limbi străine la o familie înstărită, a murit la Baile Herculane din cauza unei peritonite și a unui medic care a operat-o în mod incompetent. Femeia a fost înmormântată în cimitirul Bellu, iar un domn bogat, care a vrut să rămână anonim, i-a comandat sculptorului italian Raffaello Romanelli să realizeze o statuie în mărime naturală a femeii. Sculptorul a refuzat să dezvăluie identitatea clientului său, iar mesajul inscripționat pe peretele monumentului, care acum nu mai e vizibil, a sporit și mai mult misterul.
„Cet animal de médecin m'a tuée!”, în traducere „Acest animal de medic m-a ucis!”, ar putea fi o acuzație la adresa medicului care a omorât-o pe masa de operație sau a amantului ei, din cauza căreia tânăra și-a găsit sfârșitul înainte de vreme. Într-adevăr, cea mai intrigantă versiune a poveștii doamnei cu umbrela susține că, de fapt, soția medicului Popovici, aflând de legătura lor, a otrăvit-o pe Katalina cu arsenic.
Conform paginii Cimitirul Bellu - Muzeu în aer liber, există și următoarea teorie, mult mai greu de crezut: fata a fost ucisă de către celebrul medic Mina Minovici, în urma unui experiment. Interesant este că, la scurt timp după decesul ei, Mina Minovici publică o lucrare despre cauza morții ei. Conspirația merge și mai departe și spune că statuia are ochii îndreptați spre locul în care celebrul medic își doarme somnul de veci, deși acesta a decedat ulterior și nu înaintea guvernantei.
Una peste alta, tocmai contrastul dintre ceea ce se știe și ceea ce s-a inventat face povestea captivantă. Cert este că monumentul din cimitirul Bellu, restaurat recent, a supraviețuit mai bine decât povestea femeii pe care o reprezintă, deși unul dintre cele mai tulburătoare elemente ale sale, mesajul acuzator adresat medicului, a dispărut.
