Adevăratul motiv pentru care Diana îşi ţinea mereu privirea în jos
La începutul anilor `80, la puţin timp după ce s-a căsătorit cu Prinţul Charles, toată presa britanică o descria pe Prinţesa de Wales ca fiind mereu îmbufnată.
Ba chiar, Diana a admis că părea a fi mereu îmbufnată, din cauza poziţiei capului său, însă acela nu era cazul. Ea a vorbit despre faptul că mereu îşi ţinea privirea în jos chiar într-un interviu cu Andrew Morton, cel care, ulterior, a scris cartea ”Diana: Her True Story – In her own words”.
Prinţesa Diana a recunoscut că, de fapt, ţinea privirea în jos căci se temea de privirile celor din jur şi că nu se simţea confortabil cu faptul că atrăgea atenţia oriunde mergea. Ea îşi aminteşte că a deranjat-o că presa a descris-o ca fiind o persoană mereu îmbufnată, când ea era doar neobişnuită cu o viaţă în lumina reflectoarelor.
”Când ajungeam într-un loc nou îmi coboram privirea. Acum, când mă gândesc la asta, da, poate păream mereu îmbufnată. Dar nu eram. N-am fost niciodată. Eram terifiată în mintea mea. N-am fost nici pe când eram copil îmbunată, nu e genul meu. Eram doar speriată de atenţia pe care o primeam, mi-a luat şase ani să mă simt confortabil în pielea mea. (...) Acum eram un nimeni şi-n minutul următor eram Prinţesa de Wales, mamă, jucărie media, membrul al acestei familii, ş.a”, menţiona Diana în 1995.
