Ce chipeș era Regele Mihai în tinerețe! La Londra, era unul dintre cei mai curtați burlaci regali
Înalt, elegant și surprinzător de degajat, regele-erou care întorsese armele împotriva Germaniei naziste era și unul dintre cei mai doriți burlaci ai aristocrației europene.

La sfârșitul anului 1947, puțini tineri suverani atrăgeau mai multă atenție decât Regele Mihai. Avea 26 de ani, o statură impunătoare, un aer rezervat care îi amplifica farmecul și un prestigiu cum rar se întâlnea în Europa postbelică. Într-o epocă în care multe monarhii își căutau locul într-o lume schimbată de război, suveranul României era privit ca un prinț modern, curajos și extrem de eligibil, unul dintre cei mai doriți burlaci regali.
În noiembrie 1947, când a ajuns la Londra pentru festivitățile organizate de Regele George al VI-lea cu ocazia căsătoriei Prințesei Elisabeta (viitoarea Regină Elisabeta a II-a) cu Philip Mountbatten, tânărul monarh român se afla în centrul celui mai strălucitor eveniment regal al epocii. La recepțiile și balurile organizate la Buckingham Palace, printre regi, regine, prinți și principese veniți din întreaga Europă, Regele Mihai se remarca firesc.
Puțini dintre cei prezenți știau însă că, dincolo de eleganța serilor londoneze, tânărul rege traversa una dintre cele mai tensionate perioade ale vieții sale. România se afla deja sub presiunea crescândă a sovieticilor, iar viitorul monarhiei devenea tot mai nesigur. Cu toate acestea, în acele zile, atenția era îndreptată spre altceva: spre burlacul regal care părea să aibă lumea la picioare.

Balul unde și-a întâlnit destinul
Tocmai la Londra, în timpul acestor festivități, avea să o întâlnească pe femeia care îi va rămâne alături pentru tot restul vieții: Principesa Ana de Bourbon-Parma.
Povestea lor a început aproape cinematografic: „Am văzut-o și m-am îndrăgostit imediat”, avea să povestească, ani mai târziu, Regele Mihai. Iar răspunsul viitoarei regine a fost la fel de direct: „Și eu.”
În timp ce mamele lor discutau protocol și alianțe de familie, cei doi tineri descopereau că împărtășesc aceeași naturalețe, aceeași discreție și aceeași lipsă de interes pentru strălucirea artificială a vieții mondene. Nimeni nu bănuia atunci că întâlnirea de la Londra va da naștere uneia dintre cele mai longevive povești de dragoste din regalitatea europeană.
Ultimele săptămâni ale unui rege, primele zile ale unei mari iubiri
Privind astăzi imaginile de la balurile londoneze din 1947, este imposibil să nu observi cât de impunător era tânărul suveran român. Înalt, cu trăsături puternice și o eleganță lipsită de ostentație, Regele Mihai avea alura starurilor de cinema ale vremii. Dar farmecul său venea și din altă parte: din reputația de om care își asumase riscuri într-un moment decisiv al istoriei. Istoricul Keith Hitchins scria despre el că a reprezentat „un admirabil simbol al guvernării constituționale și al atașamentului României față de valorile occidentale”.
La doar câteva săptămâni după serile fastuoase petrecute la Londra, destinul avea însă să se răstoarne brutal. Pe 30 decembrie 1947, Regele Mihai a fost forțat să abdice, iar România a devenit republică.
A pierdut tronul, dar nu și pe femeia pe care o întâlnise în acea toamnă londoneză. Un an mai târziu, se căsătorea cu Ana de Bourbon-Parma, transformând o idilă născută într-un sezon de baluri regale într-o poveste de iubire care avea să dureze aproape șapte decenii. Iar poate tocmai de aceea fotografiile din 1947 fascinează și astăzi: îl arată pe Regele Mihai în momentul în care era cel mai râvnit burlac regal al Europei, fără să știe că își întâlnise deja viitoarea regină.
FOTO: Profimedia, Getty Images, Casa Regală






































