Crăciunul în familia regală română, pe vremea lui Carol, Ferdinand și azi. Poze cu primul brad împodobit
Există o legătură importantă între adoptarea bradului de Crăciun și atmosfera specifică sărbătorilor de iarnă și familia regală română.
Și asta pentru că pomul de Crăciun și Revelionul au fost adoptate, ca tradiții, de România și de țările europene, în ultimul secol și jumătate, mai exact de când există Familia Regală română.
Informațiile au apărut într-o postare a Familiei Regale române, care rememorează Crăciunurile de la Palat, așa cum erau ele pe vremea lui Carol, Ferdinand, Mihai și, în prezent, a Custodelui Margareta.
Postarea este însoțită de o serie de fotografii de Crăciun, unele dintre acestea cu o importanță istorică deosebită, care ni-i arată pe membrii Casei Regale așezați în jurul bradului, primind colindători sau colindând chiar ei, de Sărbători.
"Atmosfera de Crăciun din casa Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta, serioși și austeri, preocupați până la amănunt de mersul românesc, precauți și solitari, conduși de simțul datoriei, va fi fost complet diferită de cea din familiile succesorilor lor", se arată în postarea Casei Regale. Cu toate acestea, grație lor avem prima imagine cu un brad împodobit de Crăciun la noi în țară.
"Regele Ferdinand și Regina Maria au avut o casă plină de copii. Căsătoriți de foarte tineri (la 27 și, respectiv, la 17 ani) ei au adunat în jurul bradului de Crăciun viață, veselie, daruri și căldură familială", se arată în continuare.
"În exil, Regele Mihai și Regina Ana au petrecut Crăciunuri simple, ca orice alt cuplu din lume care avea de pus pe masa de Ajun nouă-zece farfurii, pentru copii, părinți și bunici. Cadourile erau modeste, alese fiecare cu un înțeles anume și cu spirit de economie. Copiii au avut parte de Crăciunuri pline de dragoste, ocrotitoare, petrecute în simplitate, așa cum probabil nu ar fi avut dacă se nășteau într-un Regat al României anilor 1950. Situația Regelui Mihai a făcut ca principesele să trăiască toată copilăria și adolescența în case de țară sau de mici orașe, cu grădină ori înconjurate de o fermă. Crăciunul exilului era legat de aer curat, de zăpadă, de dealurile ce le puteai zări pe fereastră, de pădure, de cuibarul cu ouă calde, de tăiatul lemnelor pentru foc, de sobă și fotoliile cu perne moi, de afecțiunea bunicilor, care veneau să stea alături de copii și nepoate", se povestește cea mai importantă parte legată de Crăciunurile regale, cea legată de Exil.
În ultimii ani, Crăciunul a reunit aproape toți membrii Familiei Regale pe domeniul regal de la Săvârșin, acolo unde Majestatea Sa Margareta "a fost fericită să le aibă, din nou, alături pe surorile ei, Principesele Elena, Irina, Sofia și Maria", într-o atmosferă mult mai simplă și mai puțin protocolară decât cele de la Curtea Regilor Carol, Ferdinand și Carol al II-lea.
Foto: Facebook/Casa Majestății Sale
