„De-abia dacă apuca să se îmbrace...” „Baby Face”, amanta regelui care se plictisea ușor și pretindea să i se ofere tot timpul plăcere
În Anglia secolului al XVII-lea, la curtea Regelui Carol al II-lea, iubirea, seducția și intrigile se împleteau într-un spectacol fascinant. Iar Louise de Kéroualle a avut un rol major de jucat!
Regele, aflat pe tron între 1660 și 1685, era cunoscut pentru firea sa veselă, gustul pentru petreceri și numeroasele aventuri amoroase. Se plictisea ușor, iubea compania femeilor și părea să caute mereu o nouă distracție, inclusiv în intimitatea dormitorului regal.
Printre femeile care i-au cucerit inima s-a numărat Louise de Kéroualle, o aristocrată franceză care a ajuns la Curtea engleză după ce servise în anturajul Henriettei, sora regelui. Frumoasă, elegantă și discretă, Louise avea un farmec aparte, dar relația cu un monarh atât de nestatornic nu era deloc simplă. Pentru a-i păstra atenția, trebuia să fie mai mult decât o iubită: trebuia să fie o prezență agreabilă, o confidentă și o parteneră capabilă să-i alunge plictiseala.
„Se relata pretutindeni că frumoasa doamnă se culcase cu Regele într-una dintre nopțile acelea și că i se aruncase ciorapul, după obiceiul unei mirese proaspăt căsătorite. Recunosc că, în cea mai mare parte a zilei, ea de-abia dacă apuca să se îmbrace și că existau multe gesturi de afecțiune și tandrețuri între ei doi”, stă scris într-o carte despre Regele Carol al II-lea.
Se spune că Regele Carol al II-lea aprecia femeile care știau să-i întrețină buna dispoziție și să-i ofere momente de evadare din grijile politice. Într-o epocă în care favoriții monarhului se luptau pentru influență, atenția regelui devenise o adevărată formă de putere. Astfel, dormitorul regal nu era doar un spațiu al pasiunii, ci și unul în care se puteau purta conversații importante, se puteau împărtăși secrete și se puteau câștiga favoruri.
Louise trebuia, însă, să împartă afecțiunea regelui cu alte femei, printre care celebra actriță Nell Gwyn, rivala ei de la Curte. Spre deosebire de Louise, Nell era cunoscută pentru umorul său îndrăzneț și spiritul independent. Cele două erau fermecătoare în feluri diferite, iar competiția dintre ele ilustra instabilitatea unei relații în care nimeni nu putea fi sigur că va rămâne mult timp favorita regelui.
Regele i-a acordat o atenție îndelungată lui Louise, care a ocupat un loc important în viața sa. Relația lor a fost marcată atât de pasiune, cât și de tensiuni, iar în 1674, după ce Louise a contractat o boală cu transmitere sexuală de la rege, legătura lor a cunoscut un episod deosebit de dureros.
În ciuda rivalităților și a dificultăților, Louise a rămas una dintre cele mai importante amante ale lui Carol al II-lea. Când regele a murit, în 1685, ea s-a întors în Franța, unde a trăit până la o vârstă înaintată.
