Fără sex miercurea, vinerea și duminica și niciodată în timpul zilei! Ce alte reguli împotriva desfrâului a impus Regele Henric al VIII-lea
În primii ani ai domniei Regelui Henric al VIII-lea, sexul era privit cu mare dezaprobare, iar, atunci când era permis, trebuia să fie făcut cu o anumită frecvență, într-un anumit fel.
„Nu te dezbrăca!”
Pentru început, sexul era interzis miercurea, vinerea și duminica. Potrivit istoricului Lauren Johnson, oamenii trebuiau, de asemenea, să se abțină de la sex pe toată durata Postului Mare, a Adventului și a perioadei Rusaliilor, în timpul menstruației femeii, pe durata sarcinii și timp de o lună după naștere, precum și în perioada alăptării. Sexul era interzis și înaintea marilor sărbători religioase, cu trei zile înainte de împărtășanie și pe timpul zilei. Se pare că noaptea era permis, atât timp cât erau respectate alte reguli stricte.
Ca și cum lucrurile nu ar fi fost deja suficient de complicate, nu aveai voie să faci sex dacă erai complet dezbrăcat și nici în alte poziții decât cea a misionarului.
„Femeile își doreau mereu sex și acte de desfrâu”
În anii 1500, dacă voiai să te căsătorești, tot ce trebuia să faci era să-ți schimbi jurămintele în fața unui martor și apoi să consumi căsătoria. Pare simplu? Nu chiar. Biserica impunea ceea ce era cunoscut drept „datoria conjugală”, o condiție pentru a avea permisiunea de a face sex, iar aceasta presupunea conceperea unui copil în urma relațiilor sexuale conjugale. Înainte de căsătorie, sexul era interzis, evident.
Potrivit autoarei Sarah Bryson, Biserica a folosit relatările biblice pentru a modela concepțiile oamenilor despre sex: „Femeile erau văzute drept versiuni inferioare ale bărbaților și se credea că sunt deosebit de vulnerabile în fața diavolului și a forțelor întunecate. Biserica susținea că trupurile femeilor erau fierbinți și că, prin urmare, acestea își doreau mereu sex și acte de desfrâu. Astfel, căsătoria și sexul în cadrul căsătoriei reprezentau singurele modalități de a controla dorințele femeilor.”
Testiculele unei nevăstuici castrate, purtate între sâni
Biserica se opunea cu vehemență contracepției, cu excepția situațiilor în care viața unei femei era în pericol. În plus, sfaturile contraceptive din anii 1500 erau de-a dreptul bizare. Potrivit tratatului medical Trotula, femeile puteau folosi o soluție pentru spălături vaginale care conținea mac de opiu, albușuri de ou, grăsime de gâscă, miere și lapte matern. Se mai sugera ca femeile să poarte între sâni testiculele unei nevăstuici castrate.
