A transformat biserica într-un bordel și a murit în plin extaz! Plăcerile trupești erau mai puternice decât chemarea divină
Papa Ioan al XII-lea a fost, cu siguranță, omul nepotrivit la locul nepotrivit. Și-a trăit viața din plin și a murit… făcând ce-i plăcea mai mult!
Înscăunat în anul 955, la numai 18 ani, grație familiei sale influente, tânărul pontif a demonstrat rapid că pasiunile sale lumești erau mult mai aprige decât zelul religios. În loc să-și dedice viața rugăciunii, postului și mântuirii sufletelor, se pare că tânărul prefera plăcerile trupești, iar palatul papal ajunsese, potrivit relatărilor vremii, să semene mai degrabă cu un bordel de lux decât cu un lăcaș al evlaviei.
Scandalul iscat de Papa cel păcătos era atât de mare, încât până și călugării din Roma au renunțat să se mai roage pentru sănătatea pontifului și au început să ceară Celui de Sus moartea păcătosului. Nici împăratul roman nu a mai putut închide ochii la ce se întâmpla. Într-o scrisoare de avertizare, acesta îi reproșa Papei că era acuzat de omor, sperjur, sacrilegiu și relații incestuoase cu rude de sex feminin, inclusiv cu două surori. I-a păsat? Nu prea!
Finalul poveștii avea să fie pe măsura reputației sale. În anul 964, Papa a murit în împrejurări demne de o cronică medievală condimentată cu intrigi, gelozie și picanterii. Potrivit surselor vremii, se afla în pat cu o femeie pe nume Stefanetta, când efortul amoros i-ar fi provocat un atac cerebral. O altă relatare, și mai spectaculoasă, susține că soțul gelos al femeii l-ar fi surprins în flagrant și l-ar fi aruncat pe fereastră.
Așadar, nici măcar moartea nu l-a găsit pe Ioan al XII-lea în postura solemnă a unui păstor de suflete, cu mâinile împreunate și privirea ridicată spre cer. Dacă una dintre versiunile picante este adevărată, pontiful a plecat din această lume în plin extaz, demonstrând că, pentru el, chemarea trupului fusese uneori mai puternică decât chemarea divină.
