Femeile de rând care-au cucerit palatele regale din nordul Europei

3 februarie, 2022
7 mary a danemarcei jpg jpeg

Sunt soţii de regi şi viitori regi. Unele s-au născut peste mări şi ţări, altele au lăsat în spate un trecut neconform cu rigorile regale, însă toate trei au ceva în comun: au venit, au văzut şi-au cucerit palatele din aceste ţări nord-europene.

Regina Maxima a Olandei (50)

Locul de origine: Argentina

stanga
dreapta
1 gettyimages 1237121730 jpg jpeg
2 gettyimages 1237096046 jpg jpeg
3 gettyimages 1232458553 jpg jpeg
4 gettyimages 1232906734 jpg jpeg
5 gettyimages 1343866397 jpg jpeg
6 profimedia 0434700045 jpg jpeg
7 mary a danemarcei jpg jpeg

Născută Máxima Zorreguieta Cerruti în Buenos Aires, actuala regină a Olandei i-a devenit soţie Regelui Willem-Alexander în anul 2002, acesta din urmă devenind suveranul regatului în 2013. Maxima nu are sânge albastru, dar nu s-a născut nici într-o familie modestă, dimpotrivă. Tatăl ei a fost Jorge Horacio Zorreguieta, fost ministru al Agriculturii în timpul dictaturii militare impuse de generalul Jorge Videla, iar mama sa, María del Carmen Cerruti, se trăgea şi ea dintr-o familie de îmbogăţiţi. Viitoarea regină a Olandei a studiat Economia la Universitatea Catolică din Argentina şi a lucrat, apoi, pentru companii internaţionale din Buenos Aires, New York sau Bruxelles. Maxima l-a întâlnit pe Willem-Alexander în aprilie 1999 în Sevilla, Spania, la festivalul anual al primăverii. Olandezul s-a prezentat simplu, Alexander, iar mai târziu, când argentinianca a aflat nu doar că este prinţ, ci chiar viitor rege, aceasta a crezut că o păcăleşte. Povestea a mers mai departe, iar Maxima a acceptat să-şi schimbe cu totul viaţa pentru prinţul ei, mutându-se în Olanda şi devenind, în 2001, cetăţean olandez. Cei doi sunt astăzi părinţii a trei fete adolescente, prima născută, Amalia, în vârstă de 18 ani, fiind succesoarea la tron a tatălui ei.

Prinţesa Mary a Danemarcei (49)

Locul de origine: Australia

Soţia Prinţului moştenitor Frederic al Danemarcei pare, la prima vedere, o daneză veritabilă. Cu toate acestea, cea care a intrat în 2004 în casa regală nordică are origini cât se poate de solare şi exotice. Mary Elizabeth Donaldson s-a născut la 5 februarie 1972 în localitatea Hobart din statul australian Tasmania, fiind mezina unui profesor de matematică născut în Scoţia, John Donaldson, şi a soţiei acestuia, secretara de universitate Henrietta Clark Donaldson. Această Kate a Danemarcei a fost, la fel ca Ducesa de Cambridge, o sportivă desăvârşită în şcoală şi liceu, fiind căpitanul echipei de hockey şi de înot, dar excelând şi la baschet. Absolventă a facultăţilor de Comerţ şi Drept, Mary şi-a început cariera la Melbourne, la o firmă de publicitate. Viaţa ei avea să se schimbe pentru totdeauna atunci când a întâlnit un tânăr sportiv care s-a prezentat drept „Fred”, într-un pub al unui hotel din Sydney, în octombrie 2000. Ca-n multe astfel de cazuri, fata obişnuită din popor nu ştia că stă de vorbă c-un prinţ… Sau cel puţin asta e varianta romanţată a lui Mary. Povestea continuă c-o cerere-n căsătorie şi-o schimbare totală a vieţii australiencei: renunţarea la cetăţenia australiană, convertirea de la credinţa ei presbiteriană la Biserica Luterană Daneză şi, cel mai greu aspect, renunţarea la drepturile ei asupra copiilor cuplului în caz de divorţ. Şi copiii au venit, patru la număr, însă de divorţ nici nu poate fi vorba, cu atât mai mult cu cât Mary şi Frederic se pregătesc să urce, cât de curând, pe tron.

Prinţesa Mette-Marit a Norvegiei (48)

Locul de origine: Norvegia

Din 2001, îi stă alături Prinţului moştenitor Haakon al Norvegiei, la braţul căruia a aterizat nu fără ceva controverse. Mette-Marit Tjessem Hoiby s-a născut pe 19 august 1973 în familia lui Marit Tjessem, ofiţer de bancă, şi al lui Sven Olav Bjarte Hoiby, jurnalist. Studentă şi nu prea la Colegiul Agder, blonda trecea printr-o fază de plină rebeliune atunci când şi-a întâlnit prinţul. Mette-Marit l-a cunoscut pe Haakon la o petrecere, prin intermediul unor prieteni comuni, la scurt timp după ce acesta s-a întors de la studiile sale de la Universitatea Berkeley din California. La puţină vreme după acest moment, cei doi se mutau împreună, încercând să nu facă valuri, din cauza trecutului lui Mette-Marit. Era de înţeles, căci viitoarea prinţesă era o cunoscută a cercurilor în care drogurile erau uşor disponibile şi avea un fiu de trei ani, Marius, din relaţia cu un bărbat condamnat pentru posesie de droguri. Nu-i chiar portretul unei femei pe care vrei să i-o prezinţi tatălui tău, regele. Modestia ei şi sprijinul de care se bucura din partea familiei regale i-au mai îmblânzit, însă, pe supuşii norvegieni. Mai mult, Mette-Marit a câştigat la puncte atunci când, cu câteva zile înainte de nunta ei din 2001, şi-a mărturisit greşelile într-o conferinţă de presă. Vizibil tulburată, ţinându-l de mână pe Prinţul Haakon, ea le-a dezvăluit reporterilor că regretă trecutul ei sălbatic. O poveste cu un final fericit, îmbogăţită de doi copii de data asta legitimi: Prinţesa Ingrid şi Prinţul Sverre Magnus.

Foto: Profimedia, Getty Images