Ginerele Regelui Mihai care și-a inventat un rang nobiliar. Îndrăzneala lui a fost taxată dur!
În istoria recentă a Casei Regale a României există episoade discrete, dar cu ecou, care au pus la încercare rigoarea și prestigiul instituției. Unul dintre acestea îl are în centru pe Alain Michel Léone Biarneix, fostul soț al Principesei Sofia, a treia fiică a Regelui Mihai și a Reginei Ana. Căsătoria lor din 29 august 1998, în Franța, a fost una civilă și nu a avut acordul Majestății Sale Regele Mihai, fapt consemnat în presa vremii și în comunicatele Casei Regale. Iar motivele aveau să devină publice în anii următori...
Controversa majoră a apărut însă în jurul identității lui Alain Biarneix. Presa românească, dar și site-uri ca Wikipedia și Historia au relatat că acesta pretindea a fi descendent al unei ramuri bastarde a Casei Imperiale și Regale de Habsburg, asumându-și un titlu nobiliar fictiv și un supranume cu rezonanță aristocratică: Michel de Laufenburg. Numele nu apare în nicio arhivă heraldică franceză, în niciun armorial oficial și nu este recunoscut de vreo instituție nobiliară europeană. Sursele istorice și jurnalistice au confirmat că titlul nu avea nicio bază reală, iar genealogia invocată nu era recunoscută de nicio instituție monarhică europeană. În epocă, această discrepanță biografică a ridicat semne de întrebare, mai ales în contextul unei familii regale care a tratat întotdeauna cu maximă seriozitate normele dinastice și rigoarea morală. Iar, în România, dezvăluirea a fost privită ca o îndrăzneală greu de ignorat.
Regele Mihai, cunoscut pentru fermitatea sa, dobândită după o experiență de viață dură, plină de situații limită și contexte tensionate, nu a aprobat căsătoria, iar consecințele au fost imediate: Principesa Sofia și-a pierdut temporar titlul și locul în linia de succesiune. Decizia nu a fost una personală, ci una instituțională, menită să protejeze integritatea Casei Regale într-un moment în care aceasta își reconstruia imaginea publică după decenii de exil și tăcere forțată.
În 1999, Sofia a devenit mamă la Argenteuil, subprefectură a departamentului Val-dOise, în regiunea Île-de-France, aducând-o pe lume pe Elisabeta‑Maria Biarneix, singura ei fiică. Pe fondul tensiunilor, căsnicia cu Alain Biarneix s-a destrămat în 2002, iar Sofia a continuat să trăiască în Franța.
Interesant este că așa-numitul Michel de Laufenburg apare în câteva înregistrări online chiar în România, după momentul divorțului, folosind titlul de „prinț”, la un eveniment bespoke de la Ateneul Român din București din 2013 și la Zilele Formării Profesionale, 1-2 iunie 2018, Brașov. Să fie, oare, vreun sâmbure de adevăr în povestea spusă de ginerele Regelui Mihai?
Cert e că, în ciuda acestui episod, Principesa Sofia nu a fost niciodată asociată cu scandalul în mod direct. Presa a tratat-o constant cu respect, subliniind că alegerea partenerului a fost una personală, iar consecințele — inclusiv lipsa recunoașterii oficiale a căsătoriei — au fost asumate cu discreție. Din fericire, în anul 2007, odată cu adoptarea noului Statut al Casei Regale, sora mai mică a Margaretei și-a recăpătat statutul de regalitate, fiind reinclusă în linia de succesiune, pe poziția a opta, ca semn al reconcilierii instituționale și al respectului pentru rolul ei în familie. Și, între timp, fiica ei, Elisabeta‑Maria, școlită în Belgia și ajunsă la maturitate, s-a realizat prin forțe proprii ca artist și și-a asumat o nouă identitate ca Eelaz Biarneix, trăind departe de România.
Episodul „Laufenburg” a rămas însă în memoria publică drept unul dintre momentele în care Casa Regală a reacționat ferm pentru a-și proteja identitatea. Într-o perioadă în care alte episoade (precum excluderea Principelui Nicolae din linia de succesiune) au atras atenția asupra rigorii instituției, povestea ginerelui cu titlu inventat a fost încă o dovadă că Regele Mihai a tratat cu maximă seriozitate orice abatere de la normele morale și dinastice.
FOTO: Casa Regală, capturi de ecran
