Margareta a României, Doamna de fier a regalității române. Regele Mihai ar fi fost mândru de ea
Deși părea că, după dispariția Regelui Mihai, Casa Regală română va trece printr-o criză identitară, succesoarea sa a consolidat instituția și i-a crescut gradul de relevanță în societate și în mediul diplomatic.
În cel mai dificil an al monarhiei britanice (și nu numai!), Familia Regală română pare să traverseze unul dintre cei mai buni ani ai săi. Un an în care se numără reușite, aniversări, dar și premiere, cum ar fi numirea Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei, în topul celor mai influente 50 de femei din România. Prezența sa în clasamentul întocmit de reputata publicație de business „Forbes”, în preajma Zilei Regalității (10 mai), nu e nici întâmplătoare, nici doar flatantă, ci onorează un rol asumat cu responsabilitate și dedicare de cea mai mare fiică a Regelui Mihai, care a asigurat o continuare firească a activității Casei Regale și după dispariția ultimului monarh al țării.
Și nu vorbim doar despre faptul că această familie regală a redevenit, după Revoluție, relevantă (chiar dacă nu și conducătoare), ci și, în ultimii ani, foarte activă, rolul jucat în societate și în relațiile diplomatice externe fiind tot mai vizibil și mai important. Și asta datorită faptului că evenimentele inițiate de Majestatea Sa Margareta au un ecou tot mai puternic, iar lobby-ul pe care îl face României este tot mai susținut, mai ales în anul în care Casa Regală română a marcat, printr-o serie de vizite externe, centenarul diplomatic al Regilor Întregitori, Ferdinand și Maria - care au efectuat primul turneu de politică externă românesc în Elveția, Franța, Marea Britanie și Belgia, după Marea Unire, Încoronarea de la Alba Iulia și promulgarea Constituției din anul 1923.
Desigur, un mare atu este multitudinea de legături de sânge pe care Familia Regală le are cu marile case regale europene, ca un adevărat nod dinastic, și menținerea acestor legături, prin vizite de curtoazie și prezențe constante la marile evenimente de stat ori private, care au readus mereu în prim-plan moștenirea istorică a acestei ramuri a regalității care a înflorit în peisajul carpatin.
Influența Familiei Regale române în Europa
Familia Regală română s-a mândrit întotdeauna cu legăturile sale de sânge cu marile case regale europene. Astfel, Regele Mihai, descendent al Hohenzollernilor de spiţă germană, era stră-strănepot al Reginei Victoria a Marii Britanii, văr cu Regina Elisabeta a II-a şi, deci, unchiul actualului Rege Charles. De altfel, la sărbătorirea a 60 de ani de domnie a Reginei Elisabeta a II-a, Regele Mihai a fost invitat de onoare şi, în semn de respect, la poza de grup a fost aşezat chiar lângă Regină. Iar fiica sa, Margareta, nu doar că îi este verișoară actualului monarh al Marii Britanii, ci și o prietenă de-o viață și, uneori, chiar gazdă, știut fiind faptul că Charles a dezvoltat, în anii premergători domniei sale, un atașament aparte pentru plaiurile mioritice.
O relaţie specială este și cea cu Familia Regală a Greciei, prin mariajul Regelui Carol al II-lea cu Regina Elena, mama Regelui Mihai. Aceasta s-a născut la Atena ca principesă a Greciei şi Danemarcei, părinţii săi fiind Regele Constantin I al elenilor şi Regina Sofia, născută principesă a Prusiei. Ulterior, Regele Mihai şi Regina Ana s-au căsătorit la Atena, singurul loc unde li s-a permis să facă ceremonia religioasă în rit ortodox. Iar Margareta, al cărei naș de botez, dar și de căsătorie a fost Regele Constantin al II-lea, este verișoara lui Pavlos al Greciei, actualul șef al casei elene.
Regina Ana însăşi a adus cu sine alte relaţii. Născută la Paris în 1925, ca Principesă de Bourbon-Parma, aceasta era nepoata Împărătesei Zitta a Austriei, strănepoata Regelui Cristian al XI-lea al Danemarcei şi strănepoata Regelui Miguel I al Portugaliei. Ea și-a petrecut copilăria la Castelul Bernstorff, de lângă Copenhaga, iar la maturitate, după ce a devenit mamă, cele cinci fiice ale ei au petrecut multe momente în casa bunicii lor, Principesa Margrethe a Danemarcei. De notat și că Principesa Maria, fiica cea mică a Regelui Mihai, este născută la Copenhaga. La rândul său, Regele Mihai a fost văr cu Regina Margrethe a II-a și, prin urmare, Majestatea Sa Margareta este verișoară cu actualul monarh danez, Regele Frederik, recent urcat pe tron.
Legături strânse există şi cu Casa Regală a Spaniei. Se ştie că Regele Mihai avea o relaţie specială cu Regina Sofia a Spaniei, care îl numea „vărul meu preferat“. Sofia, născută la Atena ca fiica Regelui Paul, fratele Reginei Elena a României, i-a fost domnişoară de onoare Regelui Mihai la căsătoria cu Ana. În anii exilului, ea a păstrat o relaţie foarte apropiată cu Familia Regală română. De altfel, Regina Sofia a fost prezentă la Bucureşti în 2011, la împlinirea de către Regele Mihai a vârstei de 90 de ani, dar și în 2017, la funeraliile acestuia. Iar astăzi, Majestatea Sa Margareta și Principele Radu sunt foarte apropiați de verii lor, Regele Felipe și Regina Letizia.
O mare prietenie îi leagă și de Regele Abdullah al II-lea și Regina Rania ai Iordaniei, care le-au fost gazde în luna de miere petrecută la Amman și la Aqaba, în 1996. După o serie de vizite reciproce, anul trecut, cuplul regal român a fost invitat la nunta Prințului moștenitor Hussein cu Rajwa Al Saif.
Astăzi, poate cea mai importantă și intensă legătură pe care Majestatea Sa a cultivat-o a fost cea cu actualul Rege Charles al III-lea, care, după ce a urcat pe tron, a devenit implicit un și mai important prieten și promotor al țării noastre. Iar asta s-a văzut și în prezența Custodelui Coroanei, alături de Principele Radu, la funeraliile Reginei Elisabeta a II-a, cât și la Încoronarea lui Charles, ceea ce aduce o nuanță aparte în relațiile internaționale cultivate de Casa Regală română.
Cauze umanitare, garden party-uri și tenis
Încă de la întoarcerea Regelui Mihai în țară, în anii ’90, România a beneficiat de aceste relații ale Casei Regale, care a lucrat în permanență la construirea unei bune imagini a țării dincolo de granițe. Iar după trecerea acestuia în neființă, pe 5 decembrie 2017, Margareta a României (75) a preluat cu mână de fier conducerea casei, continuând evenimentele inițiate în timpul vieții acestuia, dar și dezvoltând altele noi.
Așa se face că ne putem bucura în continuare de tradiționalul Garden Party de 10 mai, de Ziua Regalității, organizat în frumoasa grădină a Palatului Elisabeta din București, unde doamnele își etalează, ca la Ascot, ținutele colorate și pălăriile fanteziste, amintind de mai vechea „bătaie cu flori de la Șosea“, care avea loc odinioară de Ziua Regelui. Totodată, peste an au loc și concertele regale, incursiunile prin țară cu elegantul Tren Regal, dar și serile diplomatice de la Palatul Regal din București ori de la Castelul Peleș din Sinaia, dimpreună cu întâlnirile pentru acordarea certificatelor de Furnizor Regal ori de înmânare a diplomelor și a decorațiilor regale.
O activitate proprie și intens susținută de Majestatea Sa este, încă de la sosirea ei în România, imediat după Revoluție, cea umanitară, fie prin intermediul Fundației Regale Margareta a României, înființată în 1990 împreună cu Regele Mihai, fie prin intermediul Crucii Roșii, a cărei filială românească a fost fondată în 1876, sub domnia lui Carol I. În trecut, reginele Elisabeta, Maria și Elena au fost protectoare ale societății și, la rândul său, Margareta a prezidat-o din 2015 până în 2023, când organizația s-a întors la tradiția patronajului regal. Cât privește activitatea Fundației Regale Margareta a României, care sprijină și tinerele talente, au fost implicate și surorile ei mai mici, Principesele Elena, Sofia și Maria.
Și dacă, la Londra, Casa Regală britanică sprijină turneul de Grand Slam de la Wimbledon, iar în gradena oficială îi putem vedea pe membrii Familiei Windsor, din vara anului trecut, turneul de tenis feminin Transylvania Open se desfășoară sub umbrela Casei Regale. În amintirea Regelui Mihai, jucător pasionat de tenis, ceremonia de acordare a Înaltului Patronaj al Majestății Sale a avut loc la Castelul Săvârșin, fiind marcată de un meci demonstrativ al campionului Horia Tecău pe terenul de tenis al domeniului, construit în 1945. De-atunci, au avut loc deja două ediții ale Transylvania Open, desfășurate la BT Arena din Cluj-Napoca în prezența cuplului regal, care a și oferit marile trofee ale turneului - în octombrie 2023, jucătoarei germane Tamara Korpatsch, iar în februarie 2024, tenismenei cehe Karolina Pliskova. Totodată, Principele Radu are sub patronajul său asociația veteranilor români care participă la Jocurile Invictus.
Și tot în buna tradiție a marilor case regale (mai ales după modelul lansat de Regele Charles la Highgrove House și Castelul Balmoral), Majestatea Sa Margareta a deschis și porțile Palatului Elisabeta și pe cele ale Domeniului Săvârșin pentru publicul larg, care poate vizita atât încăperile regale ale palatului de la București, cât și anexele castelului de lângă Arad, după un program anunțat pe site-urile oficiale. Iar în splendidul cadru natural de la Săvârșin, locul preferat al Regelui Mihai, unde Familia Regală își petrece sărbătorile și unde este vizitată de colindători, Majestatea Sa Margareta a inițiat un târg de Florii - o altă manieră de-a atrage publicul spre domeniu, dar și spre valorile Casei Regale, ce încurajează meșterii locali, portul popular, produsele tradiționale și activitățile în aer liber.
Schimbări benefice
Dincolo de sobrietatea actelor publice, Majestății Sale Margareta i se datorează și alte schimbări în sânul Familiei Regale, de natură privată. Poate cea mai importantă este faptul că a reușit să-și aducă în țară și surorile, făcându-le să se stabilească permanent aici, după decenii trăite în Elveția, Marea Britanie, Franța sau Statele Unite - toate cele cinci fiice ale Regelui Mihai și ale Reginei Ana fiind născute în exil. Astfel, în afară de Principesa Irina, care locuiește în statul Oregon, dar care a fost recent în țară, de Florii, Principesele Elena, Sofia și Maria i s-au alăturat surorii lor mai mari, cu roluri active în cadrul Palatului.
Totodată, am remarcat și adaptarea lor la viața din România, cele mai evidente evoluții fiind cea a Principesei Maria, implicată social, educațional și umanitar, și cea a Principesei Sofia, așa numita „pincipesă-fotograf“, care a publicat o serie de albume cu aspecte pur românești (frumusețile naturii, viața ecumenică, satul românesc ori epavele industriale).
Și, dacă tot vorbim de schimbări, ele sunt sesizabile și la nivelul imaginii, toate fiicele Regelui Mihai trecând printr-o transformare fizică uluitoare. Cea mai vizibilă a fost cea a Custodelui Coroanei, care a slăbit spectaculos și care are o grijă deosebită pentru imaginea afișată. Iar garderoba sa a evoluat spre una mai rafinată, cu accente cromatice mai puternice, croieli mai cambrate și elemente moderne, pe modelul trendurilor impuse de Kate Middleton și Regina Letizia. Totodată, Principesa Elena, Principesa Sofia și Principesa Maria i-au urmat exemplul și acum sunt nu doar în formă, ci și mai prezente în viața publică.
Și dacă tot vorbim de reîntregirea familiei, tot Margaretei i se datorează și repatrierea rămășițelor pământești ale înaintașilor săi decedați în exil: în 2013 erau aduse în țară osemintele Regelui Carol al II-lea și depuse în 2019 în necropola regală de la Curtea de Argeș, unde a fost reînhumată și Regina Elena, iar recent s-a reușit repatrierea fratelui lui mai mic, Principele Regent Nicolae, și a soției acestuia, Ioana. Un gest menit să restabilească o normalitate în sânul unei familii dezrădăcinate de neam de forțele comuniste.
Un singur lucru mai este așteptat cu fervoare de fanii regali: reconcilierea Majestății Sale Margareta și a Principelui Radu cu Nicolae al României și aducerea familiei acestuia în sânul marii Familii Regale române. Tot ca un semn de echilibru și normalitate, într-o lume și așa dezbinată de nonvalori.
FOTO: Profimedia, Shutterstock, Getty Images, Casa Majestății Sale
