Regina Maria, arma noastră secretă la Paris. Acum 100 de ani, eleganța și carisma ei au salvat România
În urmă cu mai bine de un secol, călătoria celei mai iubite regine a României schimba sorții țării noastre la Conferința de Pace de la Paris.
Frumoasă, grațioasă și distinsă, ca orice prințesă născută în Regatul Unit, dar și cultă și diplomată ca un adevărat monarh și implicată și fermă asemenea unui politician modern. Aceasta era Regina Maria în 1919, când România avea nevoie și de mâna ei forte, și de gentilețea ei în relațiile cu străinătatea, dar mai ales de conexiunile externe pe care le-a activat cu dibăcie în contextul semnării păcii după Primul Război Mondial.
La acel moment, Regina Maria avea 44 de ani, născuse 6 copii, dintre care îi supraviețuiseră 5 dintre ei (Carol al II-lea, Elisabeta, Maria/Mărioara sau Mignon, Nicolae/Nicky, Ileana), trecuseră 3 ani de la moartea mezinului ei, Prințul Mircea, decedat de febră tifoidă, și câteva luni de la escapada Prințului Moștenitor Carol al II-lea, care se căsătorise la Odesa cu Ioana Maria Lambrino (Zizi) Lambrino, sfidând regula Casei Regale care îi cerea să se căsătorească doar cu persoane din alte case regale. De fapt, în martie 2019, momentul pe care îl relatăm, trecuse doar o lună de la anularea căsătoriei lui Carol al II-lea cu Zizi Lambrino la tribunalul din Ilfov, deși mireasa nedorită de Regele Ferdinand și Regina Maria era însărcinată, iar fiul lor continua să aibă o relație clandestină cu ea...
Pe lângă problemele delicate ale fiecărui copil în parte, ajuns la maturitate sau abia intrând în adolescență, Regina Maria era foarte atentă și la mersul lucrurilor ce ținau de siguranța și integritatea țării, într-o epocă în care puține femei, chiar cu statutul ei, se implicau în politica țărilor pe care le conduceau. Dar Regina Maria a reprezentat astfel o importantă resursă diplomatică pentru conducerea statului român. Legăturile sale cu casele regale au fost folosite de Regele Ferdinand și primul ministru Ionel Brătianu, regina trimițând, la solicitarea acestora, o serie de lungi scrisori neoficiale în interesul României. Dar asta nu a fost suficient...
Astfel, în contextul politic tensionat de la finalul Primul Război Mondial, Regina Maria a plecat ea însăși la Paris cu scopul de a convinge Consiliul Suprem în ceea ce privește recunoașterea României Mari, vizita sa înainte de Conferința de Pace de la Paris rămânând notată în istoria modernă a ţării noastre.
Vizita istorică de la Paris
Regina Maria a călătorit cu Trenul Regal, însoţită de fiicele ei, Principesa Elisabeta și Principesa Mărioara, precum şi de o suită reprezentând Casa Civilă și Casa Militară a Regelui Ferdinand, Guvernul și Corpul Diplomatic.
Vizita la Paris a durat din 5 până în 12 martie 2019. Ulterior, Regina Maria a revenit la Paris, după un alt sejur european, între 30 martie și 16 aprilie 1919.
Călătoria a fost amplu relatată de ziarişti din România, Franța, Italia, Marea Britanie și din multe alte țări europene. Ea a suscitat interesul personalităţilor politice, culturale şi al publicului larg. Deși Regina era suveran-consort și nu șef de Stat, intervenția ei în favoarea României, după încheierea Primului Război Mondial, a fost decisivă, fiind considerată „arma noastră secretă la Paris”. Și da, acum 100 de ani, eleganța și carisma ei au salvat România.
Vizita la Paris a avut loc în prezența primului ministru român Ionel Brătianu și a jucat un rol important în favoarea României la Conferinţa de Pace de la Paris (18 ianuarie 1919 – 21 ianuarie 1920). Întâlnirile Reginei Maria cu președintele francez Raymond Poincaré și cu prim-ministrul Georges Clemenceau au rămas în istorie, iar astăzi se vorbește despre ele în societatea românească drept momente legendare ale diplomației românești, în general, și ale diplomației regale, în special.
Academia de Arte Frumoase a organizat o sesiune solemnă în onoarea reginei, care a fost membru al reputatului for științific și artistic. Ea a întâlnit comunitatea românească din Franța, a fost oaspete de onoare al Operei Garnier și al Comediei Franceze, a luat prânzul cu ministrul Afacerilor Externe Stephen Pichon la Quai d’Orsay, a participat la o slujbă la Catedrala Notre Dame în memoria celor căzuți în Primul Război Mondial și s-a întâlnit cu Președintele Statelor Unite ale Americii Woodrow Wilson.
Regina Maria a fost distinsă, cu ocazia vizitei, cu Marele Cordon al Legiunii de Onoare a Republicii Franceze.
De la Paris, Regina Maria a plecat spre Londra pentru al vizita pe Regele George al V-lea, care era vărul ei. Au urmat după întrevederile cu Lloyd George, Austen Chamberlain și Winston Churchill. Înainte de a pleca spre România, Regina Maria a mai făcut o vizită la Paris. Ca urmare, după toate demersurile reginei, România a semnat tratatul de la Saint-Germain cu Austria pe data de 10 decembrie, prin care se recunoștea unirea Bucovinei cu România. De asemenea, prin tratatul cu Ungaria de la Trianon, se recunoștea unirea Transilvaniei, Banatului și Maramureșului cu România. Ion I.C. Brătianu avea să declare mai târziu că regina a reușit în doar câteva zile să facă ceea ce el nu a reușit în câteva luni.
„Se spunea - și nu erau departe de adevăr - că ea era adevăratul bărbat al familiei regale române. În cercurile oficiale se știa foarte bine că în momentul în care armatele germane victorioase, dar puțin numeroase (1917), încercau să impună pacea României, doar ea a declarat că onoarea și interesul obligau să se lupte până la capăt, că făcuse eforturi supraomenești pentru a împiedica tratativele, dar că fusese totuși nevoită să cedeze în fața politicienilor români. În Franța au fost întotdeauna apreciați oamenii îndrăzneți, de orice sex ar fi, ceea ce explică popularitatea Reginei Maria încă de la sosirea în țara noastră”, relata Generalul Mordaq, șeful Cabinetului Militar al primului ministru al Franței în 1919.
FOTO: Casa Regală, Profimedia
