Simbol suprem al virilității, primul Rege din istorie care a folosit prezervativul a avut cel puțin 14 copii ilegitimi

Acum aproximativ 350 de ani, Charles al II-lea al Angliei își consolida reputația de monarh libertin și seducător, devenind unul dintre cele mai emblematice simboluri ale virilității din istorie.

Domnind între 1660 și 1685, el a rămas în memoria colectivă nu doar pentru evenimentele dramatice din timpul său – precum Marea ciumă a Londrei sau Marele incendiu al Londrei – ci mai ales pentru viața sa personală tumultuoasă.

Supranumit „Merry Monarch” și „Old Rowley” (după un armăsar celebru), regele era cunoscut pentru apetitul său insațiabil pentru femei și distracție. Deși era căsătorit cu Catherine de Braganza, acesta a avut numeroase amante – cel puțin șase în același timp – și o relație celebră cu actrița Nell Gwyn.

Virilitatea sa nu era doar o chestiune de reputație, ci însăși realitatea vremii, el recunoscând cel puțin 14 copii nelegitimi. Una dintre cele mai importante amante ale sale, Barbara Villiers, i-a dăruit șase copii, iar alte relații, precum cea cu Louise de Kérouaille, i-au întărit imaginea de seducător regal. Marea surpriză e că, deși folosea protecție concepțională, a reușit să conceapă atâția copii! Evident că prezervativul folosit nu avea eficiența scontată!

Expertul regal John Evelyn e de părere că Charles ar fi fost un rege minunat „dacă ar fi fost mai puțin atras de femei”. Charles al II-lea adora sexul și a avut numeroase amante în timpul căsniciei cu Regina Catherine de Braganza.

În timp ce soția sa, Catherine, n-a putut să-i ofere niciun moștenitor, Charles a avut 14 copii ilegitimi pe care i-a recunoscut și susținut din toate punctele de vedere. Spre deosebire de alți regi, el avea grijă de amantele lui și le alegea nu numai pentru frumusețea lor, ci și pentru intelectul pe care-l aveau și capacitatea lor de-a bârfi.

În acea epocă, virilitatea era strâns legată de ideea de putere și legitimitate. Un rege puternic trebuia să fie nu doar un lider militar, ci și un bărbat capabil să procreeze și să-și demonstreze masculinitatea, așadar bastarzii erau bineveniți la Curte, în acea perioadă.

Istoricii subliniază că, deși astăzi astfel de comportamente ar fi privite critic, în secolul al XVII-lea ele contribuiau la consolidarea imaginii unui conducător puternic. Pentru Charles al II-lea al Angliei, reputația de cuceritor nu era doar tolerată, ci chiar admirată – fiind considerată parte din „meseria” de rege.

foto - Profimedia