Suferința celeilalte regine de la catafalcul lui Harald! Motivul intim pentru care Sofia a Spaniei era atât de afectată de moartea lui
Tăcută și cu privirea coborâtă, Regina Sofia a Spaniei, odinioară curtată de Harald ca fiind una dintre cele mai potrivite candidate pentru a deveni regină a Norvegiei, a trăit la catafalcul acestuia un moment încărcat de emoție și de un trecut pe care presa nu l‑a uitat niciodată.
În biserica unde Norvegia și‑a condus regele pe ultimul drum, Regina Sofia a Spaniei a fost una dintre aparițiile care au atras atenția presei nordice. Publicația „VG” a remarcat că „privirea Sofiei a fost una dintre cele mai afectate din întreaga delegație internațională”, iar „Dagbladet” a notat că „regina emerită părea să retrăiască un capitol vechi, neîncheiat”.
Pentru că, dincolo de protocol, există o poveste pe care presa europeană, inclusiv revista noastră, a tot readus-o în atenție: în tinerețe, Sofia, pe atunci Prințesă a Greciei, a fost una dintre opțiunile diplomatice luate în calcul pentru a deveni soția lui Harald, pe atunci unul dintre cei mai râvniți burlaci ai Europei. Era frumoasă, educată, de rang egal, perfectă pentru o alianță între două monarhii solide. Iar Harald, sportiv, carismatic, moștenitor al unei dinastii respectate, era considerat „partida ideală” de către curțile regale ale vremii.
O poveste care nu a fost dată niciodată uitării
Presa scandinavă a relatat de‑a lungul anilor că discuțiile informale dintre Casa Regală a Norvegiei și cea a Greciei au existat. Nu a fost o iubire consumată, însă a fost o „curte” care a flatat-o pe Sofia. Ea avea propriul destin, unul a dus-o în cele din urmă spre Juan Carlos și spre tronul Spaniei, iar Harald era deja îndrăgostit de Sonja Haraldsen, tânăra norvegiană fără titlu pentru care avea să lupte împotriva tradiției.
Dar în fața catafalcului, povestea aceea veche a părut să capete o nuanță nouă. „Aftenposten” a scris că „Sofia a privit spre sicriu cu o emoție care depășea protocolul”, iar NRK a remarcat că „regina emerită părea să poarte în privire un regret tăcut, greu de definit”. Nu neapărat despre o iubire pierdută, deși suntem siguri că au existat niște sentimente și niște dezamăgiri, cât despre un destin care, într‑un alt context, ar fi putut arăta altfel.
Căci, pentru Regina Sofia, Regele Harald nu a fost doar un monarh respectat, ci și un om pe care l‑a cunoscut într‑o epocă în care viitorul lor era discutat în cercuri diplomatice, într-un moment în care alianțele familiale le întăreau pe cele strategice. Iar la funeralii, această reamintire a fost vizibilă în felul în care și‑a ținut mâinile împreunate, în felul în care și‑a coborât privirea, în felul în care a rămas nemișcată în momentele de reculegere.
Dar chiar dacă a fost „cealaltă regină” din sufletul suveranului nordic, ne e clar și că Sofia nu a căutat să fie în centrul atenției, rămânând mult în spatele fiului său, Regele Felipe, și al nurorii sale, Regina Letizia, și interacționând cu cumnata sa, Regina Anne-Marie a Greciei (de origine daneză), și cu nepotul ei, Prințul Pavlos. Mai mult, e vorba și de respectul arătat de Sofia Reginei Sonja - care, la rândul său, nu a interacționat prea mult cu... fosta.
FOTO: Profimedia
