Trecutul zbuciumat al Palatului Christiansborg, în care Frederik și Mary au devenit regi
Scena noii cedări de putere în regatul danez, celebrul palat din Copenhaga a fost demolat și mistuit de incendii de mai multe ori. Iată cum arată acum.
Palatul Christiansborg a văzut, în mai puțin de șase luni, două evenimente importante: balul de majorat al Prințului moștenitor Christian, actualmente cel mai râvnit burlac de la curțile regale europene; și abdicarea Reginei Margrethe a II-a, cu cedarea tronului lui Frederik și Mary, noua generație de monarhi, pentru a evita o criză de Palat cauzată de aventura din toamnă a lui Frederik cu Genoveva Casanova, de la Madrid.
Unii ar spune că Palatul Christiansborg este blestemat. Alții, că este bântuit. Iar alții consideră că este o mărturie vie a unei istorii zbuciumate. Dacă putem fi de-acord cu ultima parte, pentru a valida primele două variante nu putem decât să privim un pic spre trecutul acestei maiestuoase clădiri.
Trecutul zbuciumat al Palatului Christiansborg
Călătorim înapoi în secolul al XII-lea, când episcopul și militarul Absalom, fondatorul capitalei daneze, și-a construit un castel imens ca reședință. Cronicile din acea vreme ale lui Saxo Grammaticus povestesc cum această fortăreață binecunoscută, Castelul lui Absalom, a fost amplasată pe mica insuliță din afara portului din Copenhaga, unde și-a păstrat locația prin renovări succesive. La acea vreme, castelul era format dintr-un zid mare care mărginea o curte centrală, o capelă, câteva clădiri administrative și palatul episcopal.
La moartea primului său locuitor, episcopul Absalom, în 1201, atât castelul, cât și orașul Copenhaga au trecut în proprietatea episcopilor din Roskilde (un oraș din nordul insulei Zealand, în apropiere de capitala actuală). Totuși, după câțiva ani de liniște în mâinile Bisericii, castelul a devenit un motiv de dispută între Coroana daneză și episcopi. Ocupații, jafuri, piraterie, războaie... care aveau să pună capăt acestui castel original în 1370, când Regele Valdemar al IV-lea al Danemarcei a ordonat demolarea lui.
În secolul al XVIII-lea, Christian al IV-lea a construit peste rămășițe un palat ca reședință personală și, pentru că nu a fost pe deplin mulțumit, l-a demolat el însuși, construind un nou (și al treilea) Palat Christiansborg.
Cu toate acestea, Christian al VI-lea însuși, câțiva ani mai târziu, îl va demola pentru a-și construi propriul palat. Totuși, nici cu această ocazie nu avea să reziste prea mult, deoarece câțiva ani mai târziu a fost parțial ras de pe fața pământului într-un incendiu, care a dus la mutarea Familiei Regale în complexul Palatului Amalienborg. Apoi au început apoi lucrările de remodelare, care au fost la fel de efemere, deoarece Christiansborg a fost din nou cuprins de flăcări în secolul al XIX-lea. O nouă remodelare a început și a fost finalizată în 1928, cu imaginea actuală a palatului care poate fi văzută astăzi în orașul danez. Deși nu avea să fie ultimul, în 1992 un alt incendiu a distrus și el o parte din acest complex.
Ca un semn de recunoaștere a trecutului său, Palatul are trei coroane în vârful turnului, pentru a ne aminti de diferitele reconstrucții prin care a trecut de-a lungul istoriei sale. În ceea ce privește funcțiile sale, după acest nou design, a încetat să mai deservească și Coroana daneză și a devenit sediul celor trei ramuri ale guvernului, fiind singura clădire din lume care are puterea executivă, legislativă și judecătorească în aceeași clădire. Astfel, sub porecla de Rigsborgen (Castelul Regatului), acesta găzduiește birourile primului ministru, ale Parlamentului și ale Curții Supreme.
Un spațiu care a devenit, de asemenea, o atracție turistică a orașului, deoarece se pot vedea ruinele palatului episcopului Absalom și diferite ruine din cele aproape nouă secole de viață a orașului Christiansborg. De asemenea, se pot vizita apartamentele regale, fostele camere ale regelui și ale reginei, grajdurile (care găzduiesc o colecție magnifică de artefacte, dar și doi cai împăiați, preferații foștilor regi), sala dedicată lui Alexandru cel Mare, biblioteca regală, sala de banchet, unde Regina Margrethe a II-a și-a primit oaspeții internaționali, precum Regele Felipe și Regina Letizia, și sala tronului. Pe lângă acestea, există faimosul punct de belvedere de la Turnul Christiansborg, unde se află mai multe expoziții și un restaurant. Se poate urca gratuit, iar timp de secole a fost rezervat anumitor membri ai curții.
Frederick al X-lea a fost proclamat de la balconul din Tronsalen al Palatului Christiansborg, la fel cum au rămas mai mulți dintre predecesorii săi. Noul rege al Danemarcei face parte din ramura Glücksborg a Familiei Regale daneze, care a început cu Christian al IX-lea. El și Regina Louise sunt cunoscuți ca „socrii Europei” pentru că au avut șase copii, toți urcând pe tron în diferite țări europene.
FOTO: Christiansborg Slot/Daniel Overbeck, Thorkild Jensen, Det Danske Kongehus
