„Voyeuristă și stăpânită de dorințe perverse”, amanta regelui aproape că a fost ștearsă din istorie din cauza depravării ei
A fost complice la două dintre cele mai cumplite scandaluri ale curții Tudorilor, a fost acuzată de trădare, depravare și voyeurism și a sfârșit pe eșafod, cu capul sub secure. Cine era scandaloasa metresă?
Jane Boleyn, cumnata Annei Boleyn, a devenit una dintre cele mai controversate femei din anturajul lui Henric al VIII-lea. La Curte, unde intriga era mai periculoasă decât otrava, iar favorurile regale puteau transforma o femeie într-o regină sau într-o condamnată la moarte, Jane Boleyn pare să fi jucat un rol mult mai întunecat decât lasă să se întrevadă puținele documente rămase despre ea.
Născută Jane Parker în jurul anului 1505, fiica unui baron apropiat de cercul regal, a ajuns la curte la numai 11 ani, în serviciul primei soții a regelui, Caterina de Aragon. Acolo a cunoscut familia Boleyn, iar, în jurul vârstei de 20 de ani, s-a căsătorit cu George Boleyn, fratele celei care avea să devină Regina Anne Boleyn. O căsătorie avantajoasă, o ascensiune spectaculoasă și o apropiere primejdioasă de centrul puterii.
Acuzații tot mai monstruoase
Jane avea să fie implicată într-un alt scandal care avea să-i pecetluiască soarta. Iar protagonista era Catherine Howard, cea de-a cincea soție a lui Henric al VIII-lea.
Tânără, vulnerabilă și căsătorită cu un rege mult mai în vârstă, bolnav și impotent, Catherine a căutat afecțiunea în brațele chipeșului curtean Thomas Culpeper. Întâlnirile lor secrete au fost facilitate de Jane Boleyn, care, în calitate de doamnă de onoare a reginei, le-ar fi oferit ocazia de a se întâlni fără să fie descoperiți.
Dar Jane nu a fost prezentată întotdeauna ca o simplă complice.
Lordul cancelar Audley a denunțat-o drept „bawd”, termen folosit pentru o femeie care facilitează prostituția sau întâlnirile sexuale ilicite. De aici, reputația ei a fost împinsă treptat într-o zonă sordidă, iar istoricii din epocile următoare au început să o descrie în termeni tot mai senzaționaliști.
A fost numită voyeuristă, femeie obsedată de sex, stăpânită de dorințe perverse și chiar nebună.
Prezența ei la întâlnirile clandestine dintre regină și Culpeper a devenit subiectul unor interpretări care spun uneori mai multe despre prejudecățile celor care au scris istoria decât despre Jane însăși. Ceea ce pentru unii contemporani putea fi o complicitate practică, pentru alții constituie dovada unor înclinații sexuale deviante. Nu-i de mirare că de-abia se găsesc informații despre ea, nu-i așa?
