Andreea şi Victor Hănescu: „Vom avea un băieţel!“

Întâlnirile dintre revista OK! şi soţii Hănescu par a sta sub semnul unei zodii norocoase. Să vă explic de ce! Ultima noastră discuţie cu cel mai bun tenisman român a avut loc în aprilie, înainte de meciurile de Cupa Davis cu Olanda. Şi-a fost o coincidenţă fericită, chiar dacă ai noştri au pierdut

Întâlnirile dintre revista OK! şi soţii Hănescu par a sta sub semnul unei zodii norocoase. Să vă explic de ce! Ultima noastră discuţie cu cel mai bun tenisman român a avut loc în aprilie, înainte de meciurile de Cupa Davis cu Olanda. Şi-a fost o coincidenţă fericită, chiar dacă ai noştri au pierdut. Ei bine, la câteva zile după apariţia în materialul OK!, Victor a primit de la soţia sa vestea pe care o aştepta cu sufletul la gură. O veste care suntem siguri că valorează mai mult decât cel mai preţios trofeu din tenis. Fie el şi Cupa Davis.

În primul rând, felicitări! Cum a fost momentul în care Andreea ţi-a spus că vei deveni tată?

Victor Hănescu Eram chiar înainte de meciul de Cupă Davis cu Olanda, în aprilie. Chiar nu mă aşteptam. Eram la Braşov, cu băieţii, concentrat la meciuri. A venit şi Andreea la Braşov să mă vadă şi mi-a spus atunci. Eu eram în vestiar şi m-a sunat: „Vino puţin afară, să vorbim!“ Mi s-a părut ciudat că, de obicei, ea nu prea mă sună, mai ales înainte să intru pe teren. A fost frumos, m-am emoţionat.

Da, fără probleme.

Cel mai important pentru un părinte este să fie un exemplu bun pentru copilul lui. De asta se şi spune că cei mici sunt oglinda părinţilor. Mai ales în primii ani, ei copiază practic tot ce văd la tine. Aşa că este important cum ne comportăm noi şi ce le arătăm.

Andreea Da, băieţel. Am simţit de la început că va fi băiat. Dar îmi doresc şi-o fetiţă, căci am prietene mame de fete, şi-s atât de drăgălaşe.

Andreea, eşti, deci, însărcinată în cinci luni. În aceste cinci luni cum s-a comportat Victor? A fost mai atent­?

Andreea N-aş putea să spun. A fost şi plecat foarte mult şi i-am simţit mult mai mult lipsa, în perioada asta. La început chiar râdeam când mă întreba ce fac şi-i răspundeam: „Păi şi de bebe nu întrebi ce face?“ Însă bărbaţii nu au cum să simtă ceea ce simţim noi, mai ales la început, şi am înţeles că este normal să fie aşa. Dar acum este puţin mai atent, mai ales de când bebe a început să mişte şi l-a simţit. Dimineaţa vine şi-mi pune mâna pe burtică…

Şi-ţi aduce şi micul dejun la pat?

A, nu , asta nu… (râde)

Victor Oricum, îmi dau seama că trebuie să fiu mai atent, că este un moment important şi dificil pentru Andreea.

Nu ştiu dacă dificil. Poate la început, în primele două luni, când am avut greţuri. Sunt şi nişte schimbări hormonale, nişte stări diferite.Câteodată, am fost şi mai irascibilă. (râde)

V-aţi gândit cum se va schimba viaţa voastră de cuplu, după ce va apărea bebeluşul? Mai ales că Victor este tot timpul în turnee.

Cred că o să fie dificil, totuşi, mai ales că el o să fie plecat, la fel de mult. Dar o să vedem. Probabil că o să încep să călătoresc şi eu cu cel mic, după ce va împlini trei luni.Dar chiar aş vrea să stăm mai mult, toţi trei. La turnee va fi mai dificil, va trebui să mai luăm o cameră, pentru că n-o să putem să dormim împreună.

Victor, îţi imaginezi scenariul ăsta: tu, la turnee, cu Andreea şi cel mic. După ce termini meciurile, fugi s-o ajuţi cu scutecele şi cu altele.

Da, mi-l imaginez, căci văd asta la foarte mulţi colegi tenismani, care au copii. Pare ceva normal, e parte din ciclul ăsta al turneelor, al călătoriilor, să vezi jucători cu copii, cu bone. Cum termină meciul, merg la familiile lor, iar când ei au meci, copiii lor se joacă prin salonul tenismanilor. Suntem obişnuiţi, deja, cu astfel de imagini.

Când vei naşte, Andreea?

Am termen pe 6 decembrie. Va fi un cadou de Moş Niculae.

Copilul s-a programat la fix. A vrut să fiu acasă, să n-am concursuri, să fiu în pauza competiţională.

O să nasc natural pentru că-mi doresc foarte mult să simt momentul acela. Mi se pare ceva extraordinar şi mi se pare că aşa este dat de la Dumnezeu. Sper să se poată, să fie totul în regulă. Până acum chiar am o sarcină sănătoasă. Îmi doresc foarte mult să nasc natural şi să-l alăptez atât de mult cât pot.

Victor, vei asista la naştere?

Eu sper, de-abia aştept să-l văd.Tare aş vrea să-l văd pe Victor aşa, transpirat. Să treci şi tu prin travaliu cum trec şi eu la tine, la meciuri. (râde)

Victor, venirea fiului tău pe lume va fi o motivaţie în plus să–ţi continui cariera de tenisman, astfel încât cel mic să te vadă jucând şi să conştientizeze că e tatăl lui pe teren?

N-am mers chiar atât de departe cu gândurile astea, dar ar fi frumos să mă vadă jucând. Însă asta ar însemna să mai joc cel puţin vreo cinci ani. Acum am 32 de ani... E posibil. Deocamdată aş vrea să mai joc doi, trei ani. Chiar mi-a mers bine, am avut un an foarte bun, mai ales în ultima perioadă.

Ce moment din trecut, din cariera ta, ţi-ar fi plăcut să-l trăiască fiul tău? Să fi fost în tribune?

Am trăit, normal, multe momente emoţionante. Când am ajuns în sferturi, la Roland Garros, când am jucat cu Federer pe terenul central.Astea sunt amintiri care o să rămână pe veci. Probabil că ar fi fost frumos să mă vadă jucând cu Federer într-un sfert de finală. Iarăşi au avut momente frumoase în Cupa Davis, când am jucat cu Belarus şi ne-am calificat în sferturile de finală. A fost şi titlul la simplu, pe care l-am câştigat la Gstaad, în 2008. Şi sunt convins că o să repet aceste performanţe.

Apropo de Federer. De când ştii că vei deveni tătic, îl urmăreşti mai mult, să vezi cum gestionează el situaţia cu fetiţele lui?

Nu pot să spun că l-am urmărit. Nu prea se afişează, nu prea poţi să vezi care este viaţa lui din afara terenului. Tot ce pot să văd acum este că trece printr-un moment destul de dificil în cariera lui. Lucrul până la urmă normal, căci într-o carieră există şi momente dificile, dar chiar sunt curios ce decizie va lua, cum va gestiona această situaţie.

Andreea, tu ai ajuns s-o cunoşti pe Mirka, soţia lui Roger?

Nu, pe Mirka chiar nu, pentru că, exact cum a spus Victor, îi vezi destul de rar acolo. Din ce-am putut să-mi dau seama, pare o persoană deschisă, plăcută. Probabil că dacă aveam până acum un copil, ne intersectam mai des. E un loc de joacă la Roland Garros, de exemplu, unde merg mămicile de copii de tenismani şi-i lasă pe cei mici acolo. Am văzut că mai interacţionează între ele. De altfel, soţii Federer vin tot timpul la turnee şi cu bone, şi cu părinţii lor. E o întreagă echipă acolo.

Aşa o să fiţi şi voi? O să mergeţi în turnee cu bonele şi cu părinţii?

Nu cred. E dificil aşa, cu multă lume.

Victor Şi sunt cheltuieli în plus. Şi aşa cheltuielile sunt foarte mari numai la nivelul meu, să călătoresc doar cu antrenorul. Când începi să mai iei şi alte persoane, deja trebuie să cauţi alt bussines.

Să-nţeleg că jucătorul de tenis plăteşte totul? Cazarea, transportul?

Cazare mai primeşti, dar primeşti doar o cameră şi doar atâta timp cât eşti în competiţie. Dacă ai antrenor, îţi trebuie o cameră în plus. Dacă mai vrei, ştiu eu, şi una pentru bonă şi copii...

Ce alţi tenismani faimoşi călătoresc cu copiii lor?

Mulţi. Elveţianul Stanislas Wawrinka, Tommy Haas, Mikhail Youzhny. Youzhny are doi băieţi, dar unul dintre ei este extrem de energic. Aleargă, intră cu bicicleta peste tot. Mama lui este înnebunită. Toată lumea se miră de câtă energie are.

Există jucători care au jucat o viaţă tenis şi, după ce s-au retras şi-au tras linie, şi-au dat seama că mai mult au pierdut bani decât au câştigat?

Sunt, da.Sunt mulţi jucători care, după ce termină cu tenisul, pe la 30 şi ceva de ani, n-au nici măcar o casă. Practic, vor trebui să continue ori ca un simplu antrenor, ori să se apunce de o facultate. Dar dacă n-au reuşit să strângă bani din tenis, nu înseamnă că au fost nefericiţi cu drumul pe care l-au ales. Le-a făcut plăcere să facă parte din lumea asta, să călătorească, să joace tenis.

Andreea, tu mai ai emoţii când vezi meciurile lui Victor?

Chiar acum am avut, când am fost la Kitzbuhel. A avut un meci destul de dificil, în turul doi parcă. Era şi foarte cald, au fost aproape 40 de grade, eram şi la altitudine. În setul doi am plecat, dar nu ştiu de ce am insistat să mă întorc în al treilea. Am venit exact când nu trebuia. A jucat un tie-break foarte strâns şi am avut nişte emoţii fantastice, iar apoi, noaptea, am simţit că mă doare puţin burta. Ce remuşcări am avut! Şi am zis că nu mai vin. Aşa, acasă, stau liniştită, e altceva când îl văd la televizor.

Victor, te ştiu deja de ceva timp şi-mi pari un tip foarte modest şi cu picioarele pe pământ, în ciuda a tot ceea ce ai realizat în tenis. Nu cauţi celebritatea, nu vrei să ieşi neapărat în evidenţă. Cum reuşeşti?

E ceva natural, aşa am fost educat.Nici nu am avut, ca şi copil, posibilităţi materiale, şi atunci mi-am dat seama că tot ce câştig e important. Şi că, pentru a menţine acest ciclu, pentru a fi în top şi-a avea rezultate, trebuie să păstrez aceeaşi linie. Dacă începeam cu ieşiri în cluburi, cu maşini scumpe, probabil că aş fi ieşit de pe traseul ăsta şi m-aş fi pierdut.

Cred că a realizat că este foarte important să rămâi umil şi modest în viaţă. Până la urmă, acestea sunt nişte lucruri materiale şi nu văd de ce ne-am lăuda cu ele. La noi, te influenţează foarte mult şi sistemul. Să arăţi tot timpul că ai şi ai din ce în ce mai mult. Important este să fii tu mulţumit cu tine. Cred că oamenii care vor să iasă în evidenţă prin lucrurile materiale nu sunt mulţumiţi de ei. Sunt frustraţi.

Ce-ai vrea să moştenească fiul tău de la Victor?

Exact lucrul acesta, modestia. Şi bunătatea. Are un suflet foarte mare, chiar dacă, poate, câteodată n-o arată. Şi ambiţia lui, de asemenea, ambiţie pe care o deţin şi eu. Ce n-aş vrea să moştenească nu spun. (râde)

Foto: Sorin Stana