Când casa a devenit şi birou: cinci femei povestesc cum s-au împărţit între familie şi carieră în pandemie, muncind de acasă

Pentru că azi este ziua femeilor, am ales să marcăm sărbătoarea printr-o discuţie extinsă despre rolul femeilor în perioada cu totul aparte de pandemie pe care cu toţii o traversăm şi în care mulţi dintre noi şi-au reorganizat viaţa, muncind de acasă. Discuţia a pornit de la un subiect sensibil, lansat de un studiu recent, care a relevat că 5 din 10 femei spun că sarcinile casnice le revin în totalitate în această perioadă, faţă de doar 12% dintre bărbaţi

Invitatele noastre, Irina Băeţelu, Emilia Oroş, Cătălina Mitrache, Maria Cristina Florea şi Ştefania Stoian ne-au povestit cum a fost experienţa lor din acest punct de vedere, dezvăluindu-ne cum le-au ajutat beneficiile oferite de angajatori ca sprijin în pandemie, pentru că planul profesional şi cel personal sunt întotdeauna strâns legate. Dacă eşti bine la birou, cresc şansele să fii bine acasă, iar dacă eşti bine acasă, atunci eşti eficient la birou. Acesta este un mesaj esenţial în compania Provident, în care lucrează cele cinci invitate la discuţia noastră, compania care a iniţiat, de altfel, şi studiul care a scos la iveală că, în timpul pandemiei, 5 din 10 femei au preluat sarcinile casnice în totalitate, faţă de doar 12% dintre bărbaţi. Cu peste 70% dintre angajaţi femei şi 60% dintre rolurile de management deţinute de doamne, Provident a fost declarat pentru al treilea an consecutiv Angajator de Top. Este un titlu care nu se câştigă uşor, luându-se în considerare peste 600 de criterii, unul dintre cele mai importante fiind cel al promovării egalităţii de gen, dar noi am vrut să aflăm adevărul despre acest titlu chiar de la sursă, discutând cu angajatele primei instituţii financiare care a lansat în România împrumutul la domiciliu, pe baza unui model de afaceri cu o istorie de aproape 140 de ani. Este compania care s-a remarcat prin rapiditatea acordării creditelor, dar dincolo de imaginea oficială, cea mai bună carte de vizită sunt oamenii din spatele unui brand. Şi partea lor de adevăr – văzută în cea mai dificilă perioadă pe care am traversat-o cu toţii. Pentru că pandemia a însemnat pentru foarte mulţi dintre noi reorganizarea vieţii şi noi provocări lansate de munca de acasă, spaţiul altădată dedicat total familiei.

Emilia Oroş (41), Business Relationship Manager

"Aici simt că mi-am găsit locul"

Lucrează de opt ani la filiala Provident din Sibiu şi are un parcurs profesional foarte interesant: a fost educatoare la grădiniţă, dar şi beauty consultant, iar acum coordonează o echipă de zece oameni în cadrul companiei. Iar dacă jobul ei se cheamă Business Relationship Manager, spune că acasă... tot ea este Relationship Manager. Iar asta nu e lucru uşor când ai doi copii care-ţi pot întrerupe oricând un meeting call.

Cum ai făcut trecerea de la educatoare şi beauty consultant la jobul de acum?

Am urmat Facultatea de Sociologie la Timişoara şi am vrut să mă îndrept spre lumea vânzărilor, de aceea, după jobul de educatoare, am ales partea de beauty consultant. A urmat o perioadă în care am fost broker de asigurări, apoi timp de şase ani am lucrat în primărie la Sibiu. Deci am avut, într-adevăr, un parcurs sinuos, dar în toate etapele am lucrat cu oameni şi asta m-a atras mereu. Iar aici mi-am găsit, într-adevăr, locul, pentru că am câte ceva din tot ce am făcut înainte: partea de vânzare, de management şi de educaţie – să integrezi oamenii în echipă, să-i dezvolţi, să corijezi eventualele abateri, dacă este cazul. Jobul acesta nu te lasă să te plictiseşti. De la o săptămână la alta descoperi lucruri noi, apar noi provocări. Eu coordonez şi motivez zilnic o echipă de zece oameni, opt doamne şi doi domni.

Şi domnii minoritari cum se simt?

Încearcă să ţină pasul cu doamnele! (râde) Îmi place echipa mea, pentru că e deschisă şi empatică atât cu clientul, cât şi cu ceea ce le transmit eu. Sunt oameni minunaţi, cu care mă bucur să lucrez în fiecare zi.

Cum ai simţit susţinerea companiei pe perioada pandemiei?

În diverse modalităţi. De pildă, prin crearea noului canal intern de comunicare MyNews, unde suntem conectaţi atât noi, cât şi reprezentanţii de vânzări. Nouă ne lua timp să anunţăm modificările sau promoţiile în companie şi să discutăm cu fiecare în parte. Astfel, acest canal ne-a facilitat foarte mult munca.

Jobul tău se cheamă Business Relationship Manager. Dar acasă cine este relationship manager?

Tot eu sunt. (râde) Pentru că jobul nostru presupune un program flexibil, care se întinde pe întreaga zi, de dimineaţa până după-amiaza, chiar până seara, şi atunci trebuie să echilibrezi cumva partea de familie, mai ales că am doi copii: cea mică are 4 ani, cel mare are 10 ani...

Cum te-ai împărţit între jobul tău şi familie, muncind de acasă?

Extrem de greu, pentru că ei nu înţeleg conceptul de lucru de acasă. Înainte de pandemie, mami când venea acasă, era a lor, chiar dacă mai răspundea la telefoane sau mai trimitea câte un mesaj. Dar văzându-mă de dimineaţa până seara acasă, nu prea puteau să facă diferenţa între a lucra de acasă şi a fi permanent lângă ei. Am avut, la un moment dat, un call şi fiica mea cea mică a intrat în cameră tiptil, iar bunica, disperată, în spatele ei a făcut mult mai multă gălăgie decât ea... (râde) N-am ştiut cu cine să comunic mai întâi: cu cea mică, cu bunica sau cu cei cu care eram în call. Pe de altă parte, pot spune că mă bucur de sprijinul bunicilor, care m-au degrevat de o parte din treburile casnice, astfel încât îmi dedic timpul liber exclusiv copiilor, pentru tot ce presupune relaţionarea cu ei. Soţul meu are un program la fel de solicitant ca al meu. Aşa că încercăm să ne împărţim sarcinile rămase şi copiii, chiar. (râde) Eu îl iau pe cel mic de la grădi, el îl duce pe cel mare la fotbal. Activităţile extraşcolare primează la vârsta asta şi trebuie să le fim alături. 

Cătălina Mitrache (33), HR Senior Specialist

"M-am bucurat că am avut timp să scriu o carte"

Lucrează de nouă ani în companie şi se descrie ca o fire visătoare – aşa se şi explică de ce a scris deja o carte şi o pregăteşte pe a doua, sperând să le publice la un moment dat. Am putea spune că mai există o explicaţie: să scrii o carte cere şi o stare psihică prolifică, pe care nu ai putea-o avea cu un job care nu ţi-ar oferi satisfacţii. Aşadar, Cătălina a găsit un echlibru între serviciu şi pasiunea recent descoperită. Totodată, ca specialist HR, ea este şi omul potrivit pentru a discuta la cald despre lucrurile care califică Provident, pentru al treilea an consecutiv, la titlul de Angajator de Top.

Îţi aminteşti prima zi când ai venit în companie – ce te-a atras la Provident?

Mi-au plăcut oamenii foarte mult, pentru că, spre deosebire de locul anterior de muncă, aici am găsit open space. Nu eram obişnuită cu aşa ceva, dar mi-a plăcut diversitatea: erau oameni frumoşi cu care abia aşteptam să colaborez. Şi ţin minte că stăteam la birou, citind regulamentul intern şi, cu coada ochiului, mă uitam la fiecare om în parte, plină de curiozitate să văd cum va decurge colaborarea noastră.

Bănuiesc că a evoluat mult compania în aceşti nouă ani. La fel era şi atunci când ai venit tu: erau preponderent mai multe femei?

Da. Întotdeauna a fost proporţia aceasta de 75% femei.

Cum e să lucrezi cu atâtea femei – unii ar spune că e mai dificil?

Nu, nu este. Avem şi bărbaţi în echipă şi cu toţii comunicăm foarte bine şi eficient. Legat de procentajul majoritar al femeilor în rândul angajaţilor noştri, realitatea este că aplică multe femei pentru posturile noastre. Este o realitate valabilă, de altfel, pentru sectorul financiar-bancar în general şi nu ar trebui să ne surprindă, pentru că, în realitate, femeia ţine banii în casă. (râde) Dincolo de asta, în cazul Provident, femeile s-au adaptat foarte bine şi în privinţa muncii de teren, şi vorbim aici de reprezentanţii care merg la domiciliul clienţilor să discute despre acordarea creditelor. Ele alcătuiesc o carte de vizită plină de empatie, pentru că noi, practic, intrăm în casele oamenilor şi ne dorim să avem o comunicare eficientă, dar şi o interfaţă umană cât mai plăcută a conceptului de credit.

Cum te-ai descurcat cu munca de acasă în timpul pandemiei?

Am lucrat şi de acasă la început. A fost dificil, nu ştiam exact cum vom gestiona totul, dar a funcţionat. Soţul meu a mers la birou, aşa că mie mi-au revenit majoritatea treburilor casnice, dar am găsit un echilibru şi un mod eficient de organizare a programului – fac o parte din treburi după ora 5, când termin programul. Aşa am ales – să las aceste lucruri pentru partea a doua a zilei, fiindcă prefer să am prima parte a zilei pentru Provident. Mi-am şi schimbat programul cu o oră – înainte de pandemie, începeam la 8 şi terminam la 4. Ulterior, mi-am stabilit un program diferit ca interval orar. Iar acest beneficiu există pentru toţi angajaţii.

Deci se aplică realmente astfel de beneficii cu care compania a câştigat titlul de angajator de top.

Da. Am trăit pe propria piele condiţiile frumoase pe care le oferă Provident. Pe lângă asta, există posibilitatea consilierii psihologice în pandemie, la care au apelat mulţi angajaţi, avem şi şedinţe de parenting mai nou. Am avut şi o carte realizată intern de Crăciun pentru copiii angajaţilor. Avem şi zile în plus de concediu plătite, în funcţie de vechime.

Ţi-ai schimbat intervalul orar pentru programul de lucru. Ai putea spune că asta ţi-a permis şi să te ocupi de pasiunea recent descoperită, nu?

Da. M-am bucurat că am avut timp să scriu o carte. Mi-a permis şi programul zilnic, fiind căsătorită, dar neavând copii. Am început să scriu vara trecută, după terminarea programului. Şi am continuat să îmi cultiv această pasiune şi în weekenduri, pentru că îmi aduce multă bucurie.

Irina Băeţelu (46), Director Financiar

„Aici totul e despre oameni”

 Cu o experienţă de peste 20 de ani în domeniul financiar, Irina Băeţelu s-a alăturat echipei Provident ca Director Financiar în urmă cu un an şi jumătate. Practic, la scurt timp de la venirea ei, a început pandemia, iar noile împrejurări au impus o adaptare rapidă, dar Irina spune că trecerea la noile condiţii de muncă s-a făcut cu succes – lucru valabil inclusiv la ea acasă, experienţa telemuncii aducând cu sine nişte schimbări prielnice pe plan personal. Şi, deşi în job description-ul ei primează termeni precum profit, costuri, bugete, Irina simte că lucrează într-o companie în care totul este despre oameni, de fapt. Pentru că atingerea targeturilor se face împreună cu o echipă în care contează starea de bine şi calitatea vieţii.

Ce v-a determinat să vă alăturaţi echipei Provident?

După mulţi ani petrecuţi în industria de telecom, îmi doream o schimbare, iar acest job a apărut ca o provocare. Industria financiară mi se pare extrem de interesantă, iar Provident e un jucător important pe această piaţă. M-a atras şi faptul că este unul dintre cei mai importanţi angajatori britanici din România, o societate cotată la bursă, un business solid care a avut o contribuţie importantă în economia României în cei 15 ani de când e aici, pe piaţă. Toate astea m-au făcut să fac acest pas şi acum, după un an şi jumătate, mă bucur că am făcut această alegere pentru că am găsit aici ceea ce speram atunci când am luat decizia. Provident a fost o surpriză extrem de plăcută. Aici totul e despre oameni: colegi, clienţi şi comunitate. Am fost foarte mândră că am putut da o mână de ajutor la construcţia spitalului modular Covid din Bucureşti - prin donaţia de 500.000 de lei făcută de Provident către Asociaţia Dăruieşte Viaţă - şi la reconstrucţia aripii de la spitalul din Piatra Neamţ, după incendiu.

Cum a fost adaptarea la condiţiile aduse de pandemie? Ce a fost cel mai dificil? Mă gândesc că schimbările au survenit la scurt timp după ce aţi venit în companie.

Adevărat, după doar şase luni în care abia începusem să-mi cunosc mai bine colegii şi să înţeleg mai bine business-ul, a venit, din păcate, pandemia şi totul s-a schimbat rapid. Partea bună e că am dat dovadă de agilitate cu toţii şi, într-un timp extrem de scurt, am reuşit să mutăm activitatea din head office în acest work from home. Din fericire, ne-am adaptat cu toţii foarte bine şi lucrurile au mers excelent, chiar dacă într-un mod diferit. Pentru mine, personal, adaptarea nu a fost grea fiindcă oamenii m-au primit cu deschidere şi cu dorinţa de a lucra bine împreună. Iar acum, după un an şi jumătate, îi simt aproape, chiar dacă ne vedem exclusiv pe laptop. A contat foarte mult efortul tuturor, dar am şi comunicat extins: am avut mai multe întâlniri online în care doar am sărbătorit câte ceva sau am discutat despre aspecte legate de zona personală şi simt că suntem cu adevărat o echipă, fiind alături unii de alţii atât în momentele frumoase, cât şi în momentele grele.

Cum a fost împărţirea între job şi casă în toată această perioadă?

Cred că am o familie echilibrată, în care responsabilităţile sunt împărţite între noi în mod echitabil. Fiul meu îşi dorea foarte mult să petrecem mai mult timp împreună, aşa că, iniţial, această perioadă a fost pentru el o bucurie. Apoi a realizat, însă, că e un pic cam mult şi că are nevoie de interacţiunea cu colegii şi de mai multă libertate, dar cu şcoala la noi, din fericire, totul a mers excelent. El se descurcă foarte bine la şcoală şi ne-a fost uşor fiindcă are şi profesori minunaţi, care au fost alături de copii. Eu, personal, am învăţat lucruri noi în acest an: am învăţat să gătesc şi să joc mai bine baschet. Pentru noi a fost o perioadă frumoasă, am citit mult şi am petrecut mult timp împreună. Cred, însă, că e destul de greu să delimitezi biroul şi casa, atunci când sunt în acelaşi loc. Tocmai de aceea rolul angajatorului este extrem de important, pentru că dacă vei delimita activităţile şi vei fi bine acasă, cresc şansele să fii bine şi la birou, chiar mai productiv în timpul programului.

Privind parcursul dvs. profesional, vă descrieţi ca o femeie de carieră? La o discuţie „familie vs. carieră”, cum vă raportaţi la ele?

Nu ştiu dacă pot spune că sunt o femeie de carieră, este foarte multă muncă în spate, asta cu siguranţă, dar şi multe momente frumoase. Am cunoscut oameni deosebiţi, care m-au ajutat să cresc profesional, iar o parte dintre ei azi îmi sunt prieteni buni. Desigur, familia e pe primul plan, cred, însă, că atunci când ai responsabilitatea oamenilor din echipă şi a bunului mers al business-ului, cariera înseamnă, de fapt, familia de la birou. Şi mai departe, familiile colegilor cu care lucrez, care pentru mine sunt extrem de importante. Aşa că lucrurile sunt balansate.

Compania a fost aleasă din nou Angajator de Top. Cum simţiţi, din interiorul companiei, acest titlu? Cum se reflectă concret în condiţiile de muncă?

Este al treilea an consecutiv în care Provident a primit certificarea de Angajator de Top. Pentru noi grija pentru colegi e o preocupare constantă. În primul rând, ne uităm la dezvoltarea profesională şi le oferim colegilor şansa de a învăţa lucruri noi şi de creşte. Azi, în boardul Provident sunt mai mulţi colegi care sunt în companie de multă vreme şi care au crescut frumos aici. Apoi e comunicarea, deschisă şi transparentă. Avem sesiuni săptămânale cu toţi colegii din absolut toate departamentele, în care povestim despre proiectele de business şi încercăm să rămânem aproape, în ciuda distanţei fizice. Flexibilitatea e o dimensiune foarte importantă, mai ales pentru cei care au şi copii şi au avut nevoie să îşi organizeze programul în funcţie de activităţile lor şi şcoală. De asemenea, anul acesta a fost o prioritate să echilibrăm activităţile de acasă cu munca, am făcut o serie de activităţi cu colegii noştri, sesiuni cu psihologi, lansarea unei cărţi a copiilor şi multe alte lucruri care să ne ţină împreună ca echipă. În afara jobului, am fost în multe campanii sociale în 2020 şi am ajutat pe cât a fost posibil comunitatea.

Maria Cristina Florea (34), Tax Manager

"Am petrecut mai mult timp cu fiica mea"

Ea face parte dintre cele nou venite în echipă, cu o vechime de doi ani şi jumătate. Maria coordonează departamentul de taxe, fiind managerul de fiscalitate al societăţii. Are un CV care ar fi putut s-o recomande pentru numeroase alte posturi de top, dar a ales Provident şi datorită feed-back-urilor foarte bune primite despre accentul pus în companie pe dezvoltarea oamenilor. Iar alegerea ei s-a dovedit una cât se poate de inspirată – cu atât mai mult atunci când unul dintre programele de responsabilizare socială desfăşurate la job a adus-o alături de nişte oameni care au ajutat-o într-un moment de familie foarte dificil.

Maria, la un an după ce te-ai alăturat echipei, a venit pandemia. Cum a fost această provocare pentru tine?

Am început să lucrăm de acasă. A trebuit să fim foarte flexibili şi să ne adaptăm rapid noii situaţii economice şi am continuat munca de acasă.

Dar tu eşti căsătorită şi ai o fetiţă de cinci ani – care mă gândesc că nu prea te-a lăsat să munceşti.

Ne-am adaptat din mers. În plus, m-am bucurat că am putut petrece astfel mai mult timp cu fiica mea chiar în timpul unor ani importanţi de dezvoltare a ei. Ca o paranteză, mi-am şi deschis un carneţel de amintiri, în care mi-am notat perlele pe care mi le spune zilnic, ca să pot râde şi peste ani, rememorând anii copilăriei ei. Şi ea m-a văzut prin prisma profesională. Pe de altă parte, recunosc că am avut ajutor în perioada aceasta cu îngrijirea copilului, iar eu am învăţat să fiu mai calmă, să nu mai fiu atât de exigentă, să mă adaptez şi nevoilor ei, dar şi să reuşesc să performez la acelaşi nivel ca până acum.

Ai accesat, de pildă, programul de parenting pus la dispoziţie de companie?

Sigur că da, ni s-a oferit şi şansa consilierii online, am putut să ne spunem părerea, să vorbim despre problemele pe care le avem şi am primit sfaturi preţioase.

Spuneai că ai primit ajutor cu îngrijirea copilului, dar cu treburile casei?

Eu aş zice că suntem o familie modernă, egală în drepturi şi obligaţii. (râde) Eu şi soţul meu ne împărţim în mod egal taskurile, pentru că amândoi acordăm importanţă şi copilului, şi părţii profesionale.

Ai pomenit despre carneţelul cu perlele fiicei tale. Trebuie să-mi spui care este una dintre cele mai recente notate.

Am întrebat-o pe Alesia: „Cum ne protejăm de coronavirus?“ Şi ea mi-a răspuns: „Nu mâncăm de pe jos, ne spălăm pe mâini şi fugim de chinezi“. (râde) Asta a fost la început de pandemie. Pe parcursul pandemiei, a înţeles, însă, mult mai multe decât m-aş fi aşteptat şi a ajuns inclusiv să-şi dorească să mergem în vacanţă în China.

Deci aveţi deja planuri. Spune-mi cum ai descoperit compania Provident versus ceea ce vedeai în reclame.

M-a surprins. Mi-a depăşit aşteptările. Am întâlnit oameni profesionişti cu mulţi ani de experienţă. Am fost uimită că sunt oameni alături de noi încă de la înfiinţarea societăţii, de 15 ani. M-a surprins şi faptul că firma alocă o importanţă foarte mare dezvoltării oamenilor atât profesional, cât şi personal, prin programe de well-being şi consiliere psihologică. Nu mi-aş fi închipuit niciodată că o să ajung să lucrez într-o societate în care să am acces la programe de dezvoltare mentală, dar şi pentru dezvoltarea sănătăţii. Avem şi o campanie destinată prevenirii cancerului de sân şi foarte multe acţiuni din zona de responsabilitate socială. Avem inclusiv programe pentru mediul înconjurător, susţinem tinerii talentaţi prin programe educaţionale. Şi într-o astfel de campanie am cunoscut o asociaţie din România care face voluntariat în spitale de pediatrie, aducând jucării copiilor şi multe zâmbete. La câteva luni de când am cunoscut această asociaţie, mi s-a întâmplat să am o problemă medicală cu fetiţa mea şi, practic, am simţit pe pielea mea munca extraordinară şi ajutorul oamenilor acestora valoroşi, aducându-mi efectiv lacrimi de fericire la momentul respectiv. Atunci mi-am dat realmente seama de importanţa acestor gesturi şi chiar m-am implicat şi mai mult în aceste campanii. 

Ştefania Stoian (55), Reprezentant vânzări

"Suntem ca o familie"

Doamna Ştefania, cum îi spun toate colegele, se bucură de respect şi apreciere datorită colaborării ei îndelungate de succes cu compania. Este de zece ani alături de echipa Provident. O perfecţionistă plină de calm şi sensibilitate, are trăsăturile ideale pentru munca de teren pe care o face mereu cu aceeaşi plăcere, indiferent de zi şi oră. Aşa se face că păstrează relaţii de prietenie cu mulţi clienţi ai companiei.

Vă amintiţi ziua când v-aţi angajat, ce v-a atras la această companie? 

Mi-a plăcut tot timpul să lucrez cu oamenii. Am încercat mult până am reuşit să mă angajez la Provident, am depus mai multe CV-uri, iar atunci când, în sfârşit, a apărut oportunitatea, aş putea spune că a venit la momentul potrivit. Şi mi-a plăcut foarte mult de la început.

Ce v-a fidelizat în aceşti ani?

Am prins drag de ceea ce fac şi de oamenii cu care lucrez. Nu am considerat niciodată că acesta este un loc de muncă. Am făcut totul din plăcere. Şi când începi să ai relaţii frumoase cu oamenii, să păstrezi legătura cu ei, îţi doreşti să continui.

Păstraţi legături de prietenie cu cei care obţin credite la Provident?

Da, şi când spun asta, mă refer şi la cei care au închis creditele. Ne trimitem mesaje de Sărbători, îi mai sun să văd ce fac, cum sunt. Chiar dacă au închis de mult creditele, încă păstrăm legătura.

Aţi spus că oportunitatea de a lucra în companie a apărut la momentul potrivit. La ce vă refereaţi?

Când am putut lucra la Provident, chiar atunci terminasem divorţul şi am avut o stare de deprimare, de supărare. Petreceam prea mult timp doar în casă. Iar după ce m-am angajat, mi-a făcut extraordinar de bine să merg să întâlnesc oameni pe care să-i pot ajuta, să vorbesc cu ei. Jobul a avut un efect benefic, a fost ca o terapie. M-a făcut să trec mai uşor peste acel moment dificil.

Ce este cel mai greu la jobul dvs.?

Nu cred că este ceva greu. Când îţi place ceea ce faci, nu consideri nimic atât de greu. Eu sar în ajutorul clienţilor mei şi după 6 seara, când, de regulă, orice altceva e închis. Ne place să glumim şi să zicem că la noi e tot timpul deschis. Dacă există solicitare şi clientul are nevoie de bani, eu sunt pregătită, pentru că, până la urmă, asta oferim: rapiditate şi seriozitate. Şi, pentru că îmi place ceea ce fac şi fac totul cu drag, de cele mai multe ori nici măcar nu simt că muncesc.

Cum e să lucrezi cu atâtea femei?

Foarte bine. Îmi place munca în echipă şi majoritatea colegelor mele mi-au fost colege şi la celălalt job, iar eu le-am recomandat, deci avem o relaţie de prietenie de 25-30 de ani. Păstrăm tot timpul legătura, ne ajutăm, ne sfătuim. Suntem ca o familie.

Apropo de familie – cum v-aţi împărţit între casă şi job în timpul pandemiei? A fost mai greu?

Copiii mei sunt mari acum, iar asta mi-a permis ca munca să poată fi pe primul loc pentru mine. Pe de altă parte, de curând, am devenit bunică, am trei nepoţei care mă fac fericită. Iar pentru ei mi-am găsit timp să mă implic şi în viaţa de familie.

foto: Sorin Stana, make-up: Cristina Georgescu, Alexandra Cristea/ Ciftci Elena Academy, hair: Dragoş Olteanu, Simona Câmpeanu/ GETT’s salons