Cornel Ilie: “Iubesc ceea ce fac, iubesc viața pe care o am și iubesc să trăiesc”
Solistul trupei Vunk respiră muzică, optimism și energie la început de an nou.
Unii i-ar spune obsesie, dar pasiune este cuvântul cel mai potrivit pentru un artist neobosit, așa cum este Cornel Ilie, care numără aproape 30 de ani în care face muzică bună tocmai pentru că iubește ceea ce face. La cei 46 de ani ai săi, Cornel Ilie se bucură ca un copil de fiecare compoziție, de fiecare spectacol cu trupa Vunk și de fiecare act artistic pe care-l trăiește la maximum. Decembrie 2022 a fost “una dintre cele mai spectaculoase luni trăite de mine în ultimul timp”, ne mărturisește entuziasmat un Cornel Ilie pe care-l regăsim plin de viață, după două hopuri grele pe care le-a depășit recent: pandemia și divorțul de mama celor doi copii ai lui, Zara și Cezar.
Noul an îl găsește pe Cornel Ilie cât se poate de bine, iar filosofia lui de viață este demnă de împărtășit la un curs motivațional despre cum să nu ceri nimic de la existența ta și să primești totul.
Decembrie a fost o lună de foc pentru tine, așa-i? Și nu mă refer la goana după cadouri (sau și la asta). Te-ai întors la Sala Polivalentă, pentru prima dată după pandemie. Ai timp să respiri?
Cornel Ilie Decembrie a fost, într-adevăr, o lună mai plină ca oricând, însă nu mă plâng, pentru că am iubit fiecare zi din această lună, cu toate orele în care am avut repetiții peste repetiții, în pregătirea, în paralel, pentru două spectacole: VERNISAJ, cel cu care ne-am întors la Sala Polivalentă și unde am sărbătorit zece ani de povești spuse pe acea scenă, dar și musicalul Mamma Mia, ce s-a jucat la Sala Palatului, pe 28 și 29 decembrie.
Vernisaj e un nume frumos pentru un spectacol…
Cornel Ilie VERNISAJ nu este doar numele spectacolului pe care l-am pregătit pentru Sala Polivalentă, ci este și numele primului nostru album pe vinil. În toată istoria noastră, am avut multe invitate în cântecele noastre, iar acest album este o colecție de 14 duete, dintre cele mai potrivite, din punctul nostru de vedere, de a fi ascultate pe un astfel de suport audio, care presupune un alt tip de ascultare a muzicii. Să asculți muzica la pick-up vine cu un mic ritual care te pune într-o stare anume de intimitate de savurat muzica. Andra, Antonia, Lidia Buble, Irina Rimes, Ioana Ignat, Feli, Amadeus, Alexandra Stan, Anastasia Sandu sunt o parte dintre artistele din aceste duete, iar șase dintre ele au fost și pe scena spectacolului nostru. În paralel, repetițiile cu Loredana, Horia Brenciu, Anca Țurcașiu, Adi Nour, pentru musicalul Mamma Mia, au completat artistic o lună decembrie superbă, plină de o intensitate emoțională care mi-a lipsit enorm, cât timp a fost toată acea perioadă de pandemie. Adăugăm la toate acestea și perioada Crăciunului și acest decembrie este, deja, una dintre cele mai spectaculoase luni trăite de mine în ultimul timp.
Anul Nou tot pe scenă l-ai petrecut? Ai avut vreodată un Revelion din acela cu socializat la mese întinse? Și dacă nu, ai tânjit după așa ceva?
Cornel Ilie Revelionul l-am petrecut pe scena din Baia Mare, unde avem și multi prieteni, iar acesta este și modul meu preferat de a petrece noaptea de Anul Nou. Nu prea sunt pasionat de mese întinse, cu mulți invitați și stat de povești toată noaptea, la masă. Îmi place să mă mișc, nu să stau atât timp jos, nu am stare. Și când ies să mănânc în oraș, încerc să petrec cât mai puțin timp la masă, nu prea înțeleg conceptul ăsta specific oarecum poporului nostru de a lega orice activitate pe care o facem de un mers la un restaurant, de luat masa.
Ok, atunci cum erau Revelioanele tale de altădată, cele din copilărie?
Cornel Ilie În copilărie parcă aveau alt farmec acele seri când veneau în vizită la părinții mei, la masă, familiile lor prietene și se întindeau la discuții până târziu în noapte. Copiii lor, împreună cu Răzvan, fratele meu, și cu mine, stăteam în camera noastră să ne jucăm. Înainte de Revoluție cam așa se petreceau revelioanele, așa că am apucat câteva astfel de petreceri. Dar de mulți ani încoace, când s-a întâmplat să nu cântăm în noaptea de Anul Nou, preferam să stau acasă, în liniște, chiar dacă asta însemna să adorm chiar și înainte de miezul nopții.
Tu sau hai să spunem Vunk sunteți de mult timp în muzica românească și cumva ați reușit să nu fiți percepuți ca demodați. E greu să te menții actual, darămite cool. Probabil că ai și niște sfaturi utile pentru alți artiști...
Cornel Ilie Peste doi ani vom sărbători 30 de ani de activitate și încă mi se pare că suntem abia la jumătatea drumului nostru. Nu ne-am oprit niciodată din căutări, din a experimenta, din a explora, a ne juca. Curiozitatea noastră este la fel de mare ca atunci când ne-am apucat să facem muzică și asta ne ține mereu atenți, mereu la zi cu tot ce se întâmplă în lumea asta. Și aici nu mă refer la trenduri, pentru că nu le-am urmat niciodată, ci la inovațiile din tehnologie și comunicare care pot fi folosite în moduri foarte creative de a spune povești. Iar noi nu doar cântăm, ci vrem să spunem povești, nu doar prin cântece, ci mai ales prin conceptele de spectacol la care ne gândim mereu. Am fost pionieri și am făcut multe inovații în industria noastră muzicală, am făcut primul clip 3D, am avut primul concert multimedia, primul afiș GIF, primul clip viu, am adus în România tehnologia brățărilor luminoase Coldplay încă de acum 10 ani.
Iată un amănunt interesant.
Cornel Ilie Din multe puncte de vedere, deși ne apropiem de 30 de ani de carieră, suntem mai prezenți și mai activi decât artiști mult mai tineri decât noi și care cred că ar trebui să fie mai curajoși, să riște mai mult în ceea ce își propun să creeze și să ofere publicului. Ăsta cred că este și unul dintre sfaturi sau gânduri pentru cei care sunt proaspăt intrați în industria muzicală românească: să nu se mulțumească cu primul succes pe care-l vor trăi și să se țină cu dinții de el, ci să caute și mai mult, să se joace cu stilurile muzicale, cu modurile de a scrie muzică și de a scrie versuri, să nu le fie teamă că pot pierde ceva, pentru că această teamă te îndepărtează de rolul real al unui artist. Să fie cei care lansează trenduri, nu doar să le urmeze. Până la urmă, toți aceia al căror exemplu vrem să-l urmăm asta au făcut, nu au urmat calea nimănui, ci au riscat, au explorat și au venit cu o viziune nouă.
Ai și o imagine așa, fără vârstă. Puțini ți-ar da cei 46 de ani. Sub pachetul ăsta tânăr se ascunde un Cornel Ilie adolescent sau mai degrabă un bătrânel?
Cornel Ilie Dacă în interiorul meu ar fi un bătrânel, probabil că n-ai mai fi spus că am o imagine așa, fără vârstă. (râde)
Vorbesc despre așa-zisă vârstă psihologică…
Cornel Ilie Sunt un copil care a intrat în convenția asta în care să numărăm timpul în ani. Paisprezece, douăzeci și cinci sau patruzeci și șase de ani, spiritul meu nu simt ca s-a schimbat deloc. Câteodată s-a mai temperat, dar nu s-a domolit. Mi se pare că sunt mai puternic și mai energic decât eram la treizeci, de exemplu. Sunt foarte convins că toate astea se datorează faptului că iubesc ceea ce fac, iubesc viața pe care o am și iubesc să trăiesc. Mă bucur de aproape fiecare clipă, de orice simt, de oamenii pe care-i întâlnesc și care intră-n viața mea. Mă bucur că sunt, pur și simplu, și mă bucur de tot ce ne oferă viața asta, cu toate surprizele ei fascinante sau răvășitoare. Mă întâlnesc, întâmplător, cu foști colegi de clasă, fie că este vorba de școală sau de liceu, și îmi vine să-i salut cu “Bună ziua”. Deși suntem de aceeași vârstă, unii dintre ei sunt ușor îmbătrâniți, lipsiți de viață, resemnați. Și asta cred că se întâmplă cu toți oamenii care nu iubesc ceea ce au ales să facă. Și mi-e ciudă când văd astfel de oameni, care sunt sigur că trăiesc niște drame interioare puternice, dezamăgiți că nu au ales mai mult ce își dorea sufletul lor să facă, ce le aducea bucurie. Nu generalizez, evident, dar trece atât de repede timpul și este păcat să nu facem alegeri care să ne bucure. E important să nu alegem doar pentru a le face altora pe plac sau din nu știu ce temeri temporare.
Cum arată o zi din viața ta atunci când nu trebuie să compui, să repeți sau să urci pe scenă? O zi fără nicio legătură cu muzica. Există așa ceva în existența artistului Cornel Ilie?
Cornel Ilie Chiar dacă există zile în care nu scriu, nu repet, nu cânt, nu compun, pentru mine nu există nicio zi care să nu aibă legătură cu muzica. Nu trece zi fără să nu ascult ceva care să-mi placă. Muzică poți să scrii și fără să stai în fața unui instrument, ci în mașină sau la plimbare. Ideile pot veni oricând. Și în astfel de zile caut să merg să joc tenis, să mă plimb mult, să observ oameni, să citesc, să văd sau să revăd filme. Sunt printre cei care revăd filmele care le-au plăcut tare. Și nu doar o dată, ci de mai multe ori. Dar chiar și când am foarte multe de făcut și mai ales când sunt zile libere, merg la copiii mei, la Zara și Cezar, care locuiesc în afara Bucureștiului, să ne jucăm împreună, să dormim împreună, să desenăm, să cântăm, să citim povești.
Am înțeles că ți-ai petrecut Crăciunul cu copiii și cu fosta soție.
Cornel Ilie Crăciunul, în toți acești ani, l-am petrecut împreună cu copiii în jurul bradului, împărțind cadouri, stând la masă și uitându-ne la filme sau mergând cu sania. Familia înseamnă mama și tata, lângă copiii lor. Asta este cea mai importantă “funcție”, cea de părinți, și este o legătură ce nu se poate rupe niciodată, pentru că Zara și Cezar sunt născuți din noi și au luat, tot din noi, tot ce avem mai bun. Sunt foarte norocos că cei mici au o mamă atât de dedicată, așa cum este Eliza, iar eu sunt cât pot de prezent în viața lor, chiar dacă există o distanță geografică între noi. Eu și Eliza ne ajutăm, ne înțelegem foarte bine și nu doar de dragul copiilor, ci și pentru că suntem doi oameni maturi, care se respectă și se acceptă, iar asta mi se pare foarte important.
Care este cel mai frumos compliment primit de la copiii tăi? Sau cele mai frumoase, că sigur au fost multe. Dai impresia de tată afectuos și cred că cei mici percep acest lucru.
Cornel Ilie Compliment verbal mai frumos decât “te iubesc” din gura unui copil nu știu să existe. Îmbrățișarea de dor a propriului tău copil este un miracol, iar faptul că Zara și Cezar își doresc să se joace cu mine mai mult decât cu prietenii lor, copii de-o vârstă cu ei, ăsta este cel mai mare compliment pentru mine ca tată. Sunt foarte implicat în creșterea si educarea lor, facem de toate, vorbim despre orice, mă joc orice joc cu ei, orice-ar presupune asta că trebuie să fac sau să îmbrac, dacă este cazul. Îmi iubesc copiii în moduri infinite și timpul petrecut cu ei este și vindecător, și hrănitor, în același timp.
Ce vrea Cornel Ilie de la anul 2023? Și cum te-ai despărțit de 2022?
Cornel Ilie Nu vreau nimic de la anul următor, nu aștept nimic, provoc ce vreau să mi se întâmple, creez ce vreau să trăiesc și așa am învățat să fac de-o vreme încoace. De asta nici nu prea am ce să-i spun lui 2022, ne-am înțeles foarte bine, tocmai pentru că nu am așteptat nimic de la el. Este valabil și pentru oameni, să nu așteptăm doar ceva de la ei, ci să și oferim.
Foto: Cristina Oltean/pentru Cornel Ilie