EXCLUSIV Andreea Marin: „Mă impresionează demnitatea refugiaţilor. Nu se plâng, nu cer nimic, sunt mândri în sensul bun al cuvântului“

29 martie, 2022
1 andreea marin 10 jpg jpeg

Este mereu în mijlocul acţiunilor de voluntariat şi cauzelor umanitare, iar acum şi-a oferit sprijinul şi refugiaţilor ucraineni, din postura sa de Ambasador Naţional UNICEF.

La Vama Siret, unul dintre cele mai critice puncte de trecere a frontierei, unde a sprijinit înfiinţarea primelor centre de tip „Blue Dot“ pentru refugiaţi, Andreea Marin a cunoscut o realitate pe care nicio mamă nu şi-ar dori-o vreodată să o simtă sau s-o afle. 

OK!: Eşti mereu în mijlocul acţiunilor de voluntariat şi cauzelor umanitare. Dar cât de greu e acum să fii voluntar într-o situaţie de război, desfăşurat practic la uşa noastră? Andreea Marin: Nu caut să mă plâng de nimic, am mereu în minte suferinţa acestor oameni, maturi şi copii, care şi-au lăsat viaţa în urmă, oamenii dragi blocaţi într-o situaţie dureroasă acasă, şi au plecat spre necunoscut, prin frig, fără cele trebuincioase, fără să ştie la ce pot spera de la ziua de mâine. Aşadar, faptul că nouă, jurnaliştilor sau activiştilor umanitari, ne e puţin mai greu acum decât într-o situaţie firească de viaţă, să ne facem meseria, este incomparabil cu durerile la care suntem martori şi nu avem cum să ne plângem de nimic. Tot ce avem de făcut este să relatăm corect ceea ce se întâmplă ca jurnalişti, să ascultăm mărturiile din faţa microfonului nostru, cu respect pentru cei pe care îi intervievăm şi cărora le e atât de greu să vorbească despre ceea ce trăiesc acum, să ajutăm cum putem, ca oameni. Eu am ales să direcţionez toate donaţiile care au venit imediat către Fundaţia Preţuieşte Viaţa, căci oamenii ştiau deja că fundaţia mea se activează imediat în situaţii de criză, către UNICEF, organizaţie care are o forţă mai mare la nivel mondial de a penetra, mai ales în situaţii de război, în teritoriile aflate sub asediu, nu doar aici, unde sunt refugiaţi. La nivel personal, am decis să ajut altfel, şi nu am promovat sprijinul personal, ţine de sufletul meu şi atât. Dar m-am implicat public în campania UNICEF, pentru că ea necesită solidaritate, care nu se poate crea fără să dai vestea mai departe, fără să mergi şi să filmezi la graniţe şi să montezi imaginile primite din Ucraina de la colegii de acolo din organizaţie, fără să transmiţi informaţii la zi publicului larg, fără să direcţionezi companiile, fără un teledon şi interviuri la TV, radio, şi multe altele necesare.

8 andreea marin 7 jpg jpeg

Mă impresionează demnitatea lor. Nu se plâng, doar spun adevărul când îi întreb, dar nu cer nimic, sunt mândri în sensul bun al cuvântului, constructivi. O mămică venită aici cu două fetiţe îmi spunea că îi e ruşine că şi-a părăsit ţara, că trebuia să rămână acolo să lupte aşa cum putea şi se simte vinovată, dar a făcut asta la insistenţa soţului, care a vrut să le ştie în afara pericolului, pentru copii mai ales.

Nu reuşesc. Sunt om şi îmi dau lacrimile câteodată, nu le ascund.

10 andreea marin 9 jpg jpeg

Eu o cunosc de mai bine de 30 de ani, nu mă miră. Sunt mândră de poporul meu. Desigur, există şi cei care doar comentează fără să pună umărul, sunt cei mai buni specialişti de pe canapea, dar am învăţat că nu trebuie să ne lăsăm traşi înapoi în bunele noastre intenţii şi în faptele noastre de omenie de cei care nu pot mai mult, din lipsă de educaţie, credinţă sau sensibilitate, lene, ignoranţă sau cine ştie ce alte motive, care nu onorează pe nimeni.

Fiica mea este matură, înţelege, generaţia ei este de asemenea revoltată de ce se întâmplă. Am vorbit cu emoţie la întoarcerea de la graniţă cu ea despre ceea ce am simţit acolo, am ales împreună ce puteam dona la nivel personal copiilor. La ea la şcoală se organizează şi o campanie a copiilor, iar părinţii se implica alături de ei.

11 andreea marin 11 jpg jpeg

Ne depăşeşte această poveste şi orice părere acum nu e decât pură speculaţie. În mod onest, nimeni nu ştie cum vor fi lucrurile de la o zi la alta, cu atât mai puţin putem face previziuni pe termen mai lung. Dar putem spera, putem pune umărul, putem fi constructivi, putem ajuta, ne putem ruga. Nimeni nu ne poate lua credinţa.

FOTO: Gabriel Vockel, UNICEF Romania - Deputy Representative



Recente pe Ok! Magazine

Iuliana Tudor (2) jpg
Nicole Kidman întinerită, GettyImages (1) jpg
Nicu Sârghea, toboșarul trupei VUNK Foto   Vunk   Facebook jpg
Richard Gere și Julia Roberts în Pretty Woman, Profimedia (1) jpg
Dan Grecu a murit   COSR 2 Marius Urzică jpg
Jennifer Garner si Ben Affleck profimedia 0880706932 jpg
Cosmina Păsărin, Alin Gălățescu, Magda Coman, Camelia Șucu la Voices of Disability   PR jpg
White Brunch jpg
Cindy Crawford în Mexic, Profimedia (2) jpg
Ana Bodea JPG
FotoJet Ben (1) jpg
banner cristina cioran png
Donald Trump Jr  și Kimberly Guilfoyle, GettyImages (3) jpg
Iulia Vântur în roșu jpg
Salma Hayek și François Henri Pinault,  GettyImages (4) jpg
Roxana Ciuhulescu jpg
Blue Ivy Carter, fiica lui Beyonce si a lui Jay Z   profimedia 0944940833 jpg
Donald Trump și Jill Biden, GettyImages (4) jpg