EXCLUSIV Interviu la dublu cu Denis Hanganu & Marian Olteanu, cei doi „frați” din „Clanul”
„Ne înțelegem din priviri!”, ne-au spus cei doi protagoniști din cel mai de succes serial de la Pro TV. Dar ce priviri! Inamice pe ecrane și foarte prietenoase în culise, pentru că pe cei doi „frați“ din „Clanul“ îi leagă mai multe în viața reală decât am fi crezut.
Sunt diferiți, dar cumva, la fel. Și, de când cu povestea din „Clanul”, nu-i poți lua decât la pachet. Și asta pentru că, deși Denis Hanganu și Marian Olteanu sunt doi eroi la antipozi în serialul difuzat la Pro TV, fiecare cu luminile și umbrele sale, „frăția“ lor s-a răsfrânt și în viața reală, chiar mai dinainte de-a se îmbrăca în personajele Tudor Achim și David Pribeagu. I-am adus și noi împreună, pentru o conversație în oglindă, cu toate „armele“ pe masă. Dar încă nu i-am auzit cum vorbesc moldovenește!
OK!: Poate că nu sunteți frați, dar sunteți ca frații. Amândoi sunteți actori din aceeași generație, amândoi v-ați născut în Moldova... Ce altceva mai aveți în comun?
Denis Hanganu: Vorba vine aceeași generație. Paradoxul este că, deși eu în serial îl joc pe fratele mai mare, în realitate, de fapt, sunt mai mic cu doi ani decât el. Cred că ce mai avem în comun e background-ul social și ambiția nestăvilită de a realiza lucruri.
Marian Olteanu: Da, avem aceeași facultate, aceiași actori de la care ne inspirăm, aceleași bucurii inocente provinciale și aceeași dragoste pentru actorie.
Vă știați înainte de proiectul „Clanul”?
Marian Olteanu: Da. Încă din facultate știam că suntem doi băieți din Vaslui care au ajuns la UNATC și ajunseserăm să jucăm în serialul „Sacrificiul”.
Denis Hanganu: Da, din facultate și de la alte castinguri. Practic, ambii am absolvit Licența și Masterul în specializarea „Arta Actorului“, la distanță de doi ani unul față de celălalt.
Ce vă place mai mult să jucați, un rol pozitiv sau unul negativ, ce vă pune mai mult în valoare?
Denis Hanganu: Eu nu am preferințe. Negative/pozitive, roluri bune să fie, încât să am ocazia să arăt că pot, că merit pe deplin acea șansă. Așadar, roluri să fie, că am eu grijă să nu dezamăgesc.
Marian Olteanu: Rolul negativ întotdeauna e mai plăcut de public, probabil pentru că undeva acolo oamenii știu că e vorba de ficțiune, la urma urmei, și tot timpul va fi mult mai distractiv să faci ceva ce nu e voie. E mai palpitant nu doar pentru public, ci și pentru actori, pentru că ai mai multe de jucat la un personaj negativ, cum mi se întâmplă mie, acum, cu David!
Deja sunteți la al treilea sezon. Cum s-a sudat echipa filmului? Sunteți un soi de „clan“? Că v-am văzut și petrecând împreună, în viața privată.
Denis Hanganu: Da, e bună observația.
Marian Olteanu: Oo, da! Ne înțelegem din priviri deja. Tot ce pot să spun e că știu mulți actori, și prieteni, și mai puțin prieteni, care-și doresc să joace în serial, ceea ce ne confirmă nouă unitatea ca grup. Am ajuns să ne respectăm și să ne iubim, asta e cel mai important.
Denis Hanganu: Suntem într-adevăr o distribuție foarte unită, fiindcă e atât de multă muncă în spatele acestor sezoane, încât ne-am apropiat destul de tare unii de alții. Mai mult decât atât, am creat împreună o echipă puternică, profesionistă și încercăm să le livrăm celor din fața micilor ecrane cel mai bun produs cinematografic realizat până acum în România (pentru TV). Ce e și mai frumos este că oamenii au reperat chestia asta și tocmai de aceea ne îndrăgesc atât de mult.
Cum e să lucrați cu „mama“ Carmen Tănase, cu „Tătuțu’“ George Mihăiță ori cu „don profesor“ George Ivașcu?
Denis Hanganu: O reală plăcere. De altfel, eu sunt un actor fără frici sau emoții pe platoul de filmare, indiferent de ce nume s-ar vehicula, astfel încât funcționez total invers. Cu cât e numele mai cunoscut, cu atât sunt mai motivat să am o scenă bună cu actorul respectiv. Nu mă pierd, nu am emoții. Atenție, să nu se înțeleagă greșit! Asta nu înseamnă că nu apreciez enorm faptul că am șansa să lucrez cu actori precum domnul George Mihăiță, doamna Carmen Tănase, Șerban Pavlu sau cu George Ivașcu care mi-a fost și un profesor minunat la Master, ci doar că nu sunt eu acela care să aibă emoții. La mine cu cât e presiunea mai mare, cu atât dau randament mai bun pe platoul de filmare. Mă simt onorat că am luat acest casting și că am ocazia să învăț de la cei mai buni.
Marian Olteanu: Cu doamna Carmen Tănase nu ai cum să nu ai o zi bună la filmare! Îți transmite o stare extrem de bună și îți conferă un mediu safe în care sa te desfășori. Cu Tătuțu’, nu știu... îmi dă senzația că stau lângă un colos. Cum dumnealui îmi spunea că nu-i venea să creadă că joacă alături de George Constantin, Emil Botta și alții, așa zic eu acum despre dânsul. M-a învățat multe pe set, în repetiții, am primit și sfaturi de viață. Dacă nu râzi cu Pelicanu’ pe set, înseamnă că ai greșit undeva. Se simte din partea dumnealui că are o bucurie sinceră față de foștii lui studenți și, chiar dacă nu l-am avut ca profesor direct, simt că-mi transmite aceeași bucurie.
Din păcate, ce vedem în serial vedem prea des și pe străzi. Ați avut vreodată tangență, la modul real, cu realitatea din serial? Să fi văzut interlopi, consumatori de droguri ori poate aveți prieteni polițiști cu astfel de povești...
Denis Hanganu: Într-un fel, da. Am mulți prieteni care au optat pentru o carieră în poliție sau armată, așa că nu-mi este deloc străin acest mediu infracțional descris în serial. Tot prin intermediul lor m-am și documentat despre etapele școlarizării și evoluției unui tânăr ofițer proaspăt ieșit de pe băncile Academiei, așa cum este și protagonistul, Tudor Achim.
Marian Olteanu: Da, și eu am prieteni polițiști care-mi povestesc despre flagranturi, despre cum îi pândesc pe unii ca să-i prindă cu droguri. Am o poveste din copilărie când tatăl meu a câștigat o licitație importantă și, la câteva zile după, a venit un domn la el și i-a spus că știe totul despre el și familia lui și că ar fi bine să renunțe la licitație, ca să nu aibă probleme copilul. Aveam vreo 7-8 ani pe atunci... Ar mai fi de zis, dar prefer să mă opresc aici. (zâmbește)
Marian Olteanu: „Denis mi-a dat un pumn în coaste, de nu am cum să uit vreodată!”
Când ați învățat să vă bateți „ca la carte“?
Denis Hanganu: Demult! Nu e tocmai un moment bun să detaliez, dar cert e că știam de dinainte. (zâmbește)
Marian Olteanu: Eu, când eram mic, mai mult îmi luam bătaie. Am învățat să mă bat ca la carte după doi ani de box și cel mai mult în serial, unde luptele sunt efectiv memorabile!
Dar să trageți cu arma?
Marian Olteanu: O singură dată am tras la poligon, dar nu pot să zic că acum știu să trag.
Denis Hanganu: Eu nici asta nu am învățat în cadrul serialului. Spre norocul meu, fusesem de câteva ori într-un poligon de tragere cu arme de foc, însă nu se compară oricum una cu alta. În serial noi doar „mimăm“ o eventuală împușcătură, nu țintim pe bune, încât să și tragem la o țintă anume. Totul e din montaj și post-producție.
Fiind un film de acțiune, cât de grav v-ați accidentat pe platouri?
Marian Olteanu: Nu foarte grav, dar nici mult nu mai aveam. (zâmbește)
Denis Hanganu: Având în vedere că până acum am fost implicat în aproape toate luptele din serial, pot să zic că nu atât de rău pe cât s-ar fi putut. Spun asta fiindcă, de cele mai multe ori, nu avem prea mult timp de repetiție. Repetăm acea coregrafie de luptă într-o singură zi, apoi o filmăm direct și, inevitabil, mai apar mici accidentări în timpul dublelor. Dar, slavă Domnului, până acum nu a fost nimic major, mereu ne-am protejat cât am putut.
Marian Olteanu: Eu, personal, m-am lovit de niște trepte rău și Denis mi-a dat un pumn în coaste, de nu am cum să uit vreodată! Trei săptămâni m-au durut coastele după secvența aia!
Ce a schimbat în viețile voastre apariția în acest serial?
Marian Olteanu: Confirmarea faptului că munca mea de până acum, în acești ani, nu a fost în zadar, deși am parcurs un drum cu suișuri și coborâșuri. Mi-a dat multă încredere în mine ca actor de film, dar și un vibe pozitiv cu care vreau să rămân ulterior, în speranța că voi face ceva remarcabil și în teatru cândva!
Denis Hanganu: Sincer, eu cred că voi afla abia după ce se va termina serialul. Atunci se va vedea rezultatul. Dacă din acel moment voi fi și mai căutat de regizori, producători și de alți oameni din industrie pentru mai multe proiecte, atunci cu siguranță va fi însemnat că acest serial a fost un succes și că mi-am făcut treaba atât de bine, încât au venit multe alte roluri ulterior. Dacă nu, înseamnă că nu s-au schimbat așa multe și că trebuie s-o iau efectiv de la capăt odată cu următorul casting. Așa funcționează industria la noi.
Pare că acum e un trend al filmelor cu polițiști, ce spuneți?
Marian Olteanu: Ne-a tâmpit America de tot! (râde) Mă bucur că, deși influențele sunt evident americănești, ceea ce facem noi cred că a depășit nivelul așteptărilor tuturor spectatorilor.
Denis Hanganu: Chiar da, și nu pot decât să mă bucur. Sunt convins că la această direcție nouă de preferință a contribuit și fenomenul „Clanul”, dat fiind succesul incontestabil pe care l-a avut la nivel național.
Ce pondere mai are teatrul în programul vostru de acum?
Denis Hanganu: Momentan, o pondere limitată, dar super importantă. Oricând nu am filmări îmi programez repetiții pentru următoarele spectacole. În teatru m-am format, așa că e normal ca atunci când nu am filmări să mă întorc tot acolo. De altfel, actori care să vină din teatru în cinematografie am tot văzut, din seriale-filme în teatru, însă, cam rar, că nu-i pentru oricine.
Marian Olteanu: Eu am refuzat trei proiecte la Teatrul Mic până acum, pentru că n-am avut timp, dar pe următorul nu-l mai pierd. E minunat ce se întâmplă acolo și sper să contribui și eu cu ceva semnificativ în viitorul apropiat.
Cum vă împăcați cu faima căpătată peste noapte? Că aveți parte de cea mai mare expunere acum.
Marian Olteanu: Personal, m-am obișnuit, îmi place și nu m-ar deranja dacă treaba asta ar ține la nesfârșit. E o bucurie pentru orice actor să aibă parte de succes.
Denis Hanganu: Faimă e mult spus. Sunt doar un actor care își face treaba cât mai bine cu putință și se dedică pentru fiecare secvență în parte. Plus că știu mult prea bine că memoria colectivă e de scurtă durată, că vizibilitatea e efemeră, iar proiectele vin și trec. Important e mereu ce faci după.
S-au înmulțit și admiratoarele?
Marian Olteanu: Da, chiar da… (zâmbește)
Denis Hanganu: Cred că da, din moment ce conturile de Instagram și TikTok au crescut vertiginos în ceea ce privește numărul de urmăritori, respectiv urmăritoare.
Cum e, Denis, să fii însurat?
Denis Hanganu: Și să vreau să vă surprind la întrebarea asta cu vreun răspuns mi-ar fi total imposibil, fiindcă e plină lumea și de alți oameni însurați. (râde)
Marian, tu ai fost la câteva nunți vara asta. Ești genul burlacului convins sau tot familist, ca și Denis?
Marian Olteanu: Mă știu familist când persoana de lângă mine merită. De fel, da, sunt băiat de casă, dar și tinerețea asta trebuie trăită intens.
Cine din clanul de acasă vă face cea mai mare galerie? (iubita, mama, bunica, tata etc)
Denis Hanganu: Simt susținere din partea tuturor și asta e cel mai important. Ba mai mult, cred că sunt cu toții mândri. E mare lucru.
Marian Olteanu: La mine, tata cred... el comentează, îi place ce vede... se mândrește... și îmi și zice când joc prost. (zâmbește)
Ce va fi după sezonul 3? Sezonul 4 sau alte proiecte antamate?
Marian Olteanu: Sper din suflet un proiect la Teatrul Mic și sezonul 4 din „Clanul”.
Denis Hanganu: Eu sper din tot sufleul să se facă și sezonul 4. Dacă ar fi după mine, aș face și cinci, fiindcă e în interesul meu ca actor să joc cât mai mult. Dacă nu va fi „Clanul”, atunci poate vor fi alte proiecte mari. Cine știe, poate oamenii de acasă vor dori să mă vadă și în altele. Știți cum se întâmplă, unde-i cerere apare și oferta.
FOTO: Pro TV
