EXCLUSIV! Reese Witherspoon: „Robert Pattinson e la fel de dulce precum pare”

11 octombrie, 2011

Actriţa laureată cu Oscar discută despre rolul ei din „Apă pentru elefanţi”, în care apare alături de Robert Pattinson, şi despre povestea de dragoste zămislită între un tânăr, o frumoasă

Actriţa laureată cu Oscar discută despre rolul ei din „Apă pentru elefanţi”, în care apare alături de Robert Pattinson, şi despre povestea de dragoste zămislită între un tânăr, o frumoasă artistă de circ şi un elefant de 400 kg.

O peliculă plină de emoţie, spectacol şi divertisment pur, bazată pe romanul lui Sara Gruen, „Apă pentru elefanţi” relatează istoria unui student veterinar, Jacob (Robert Pattison), care e silit să se lase de studii după moartea părinţilor săi. Urcă la bordul unui tren, având de gând să înceapă o viaţă nouă şi descoperă că e, de fapt, ascuns în trenul de circ al Fraţilor Benzini. Atracţia e instantanee când o întâlneşte pe Marlena (Reese Witherspoon), vedeta a circului şi numărul de deschidere, care este însă nefericită în căsnicia sa cu August (jucat de Christoph Waltz), patronul circului şi un bărbat extrem de abuziv.

Jacob primeşte o slujbă: să aibă grijă de animale în calitate de veterinar. Marlena şi Jacob se apropie datorită relaţiei lor cu elefantul Rosie (jucat de Tai, o femelă asiatică de 43 de ani) adus ca să crească vânzarea de bilete şi să salveze un circ fără succes.

Reese Witherspoon şi-a început cariera cu drama despre maturizare, „The Man In The Moon”. A jucat în „Cruel Intentions”, „Pleasantville” şi „Election”. Cariera ei s-a transformat odată cu succesul enorm din seria „Legally Blonde”. În 2006, a câştigat Oscarul pentru cea mai bună actriţă, pentru interpretarea rolului cântăreţei June Carter Cash, soţia lui Johnny Cash, în „Walk The Line”.

Witherspoon e ambasadoarea internaţională a companiei de cosmetice Avon şi preşedinta de onoare a Fundaţiei Avon pentru Femei, făcând campanie pentru aducerea femeilor la putere. E în consiliul Fondului pentru Apărarea Copiilor.

OK! Ce te-a intrigat iniţial la rolul Marlenei?

„Colaborarea” cu elefantul Tai. Ăsta a fost asul din mânecă al regizorului Francis Lawrence. Când Francis vroia să atragă pe cineva în distribuţie, spunea: „Hai cu mine la sanctuarul elefantului”. Şi când o întâlneai pe Tai, nu mai puteai refuza!

Te-ai îndrăgostit de Tai?

O, da, a fost o experienţă foarte emoţională pentru că am fost întotdeauna o iubitoare de animale. Am petrecut 5 luni lucrând cu ea şi a fost o relaţie intensă. Comunicarea non-verbală e foarte intuitivă şi e clădită pe încredere, că n-o să mă scape şi n-o să-mi facă rău. Plâng rar când plec de la un film în ziua de azi, dar am izbucnit în lacrimi în ultima zi când mi-am luat rămas bun de la ea. M-a afectat.

Care a fost cea mai grea secvenţă cu ea?

E o cascadorie în care stă pe o platformă de vreun metru, care o face înaltă de 6, şi după aceea eu a trebuit să stau în picioare pe ea, fără harnaşament, fără corzi. Stăteam acolo şi mă ţineam cu o mână şi era terifiant. Nu mi-e foarte frică de înălţimi, slavă Domnului, dar regizorul se aştepta să-mi fac singură cascadoriile şi mă impulsiona să fac o grămadă de lucruri care erau poate un pic intimidante.

Cum a fost să lucrezi cu protagonistul, Robert Pattinson?

A fost grozav. E un tânăr foarte frumos, fără discuţie. E limpede o parte majoră din şarmul lui, dar e şi foarte talentat şi atent şi dulce; e un tip grozav. Se implică în personaj. E doar un tip foarte atrăgător. Înţeleg de ce femeile sunt fascinate de el, e la fel de dulce şi de drăguţ şi de adorabil precum pare. E un fenomen incredibil. N-am mai văzut aşa ceva, cum lumea e înnebunită după el. Pe platou erau fete foarte tinere care stăteau treze până la 4 dimineaţa, pe vagoane, cu pancarte, ca să-l vadă. Nu pot să mă gândesc decât că s-au strecurat afară pe geamurile de la dormitor. Unde erau mamele lor? Ieri am fost la o şedinţă foto şi fotografii îmi spuneau să-l sărut, iar au am spus: „Credeţi că vreau să fiu omorâtă? Toate femeile din lume o să mă omoare”.

Cum a fost să filmezi scena romantică cu el?

Nu cred că am lucrat cu cineva care a fost mai răcit de-atât. Era atât de bolnav când a trebuit s-o filmăm, încât n-a fost deloc romantic. (râde)

Ai câteva scene intense cu Christoph Waltz, care-l joacă pe soţ, pe August. Cum a fost să lucrezi cu el?

Grozav. E foarte talentat şi un interpret dinamic. Personajul ar fi putut fi la fel de bine unidimensional. E foarte abuziv cu animalele şi cu Marlena, e abuziv cu muncitorii de la circ. Clar o tratează pe Marlena ca pe un obiect posedat, nu ca pe un egal. Există mult control şi, până la urmă, se termină foarte rău. Christoph a găsit diferitele nivele ale unui personaj incredibil de furios şi plin de mânie, dar şi un pic vulnerabil şi copilăros. Interpretarea lui a fost uimitoare.

Costumele sunt extraordinare; trebuie să fi fost interesant să creezi stilul şi aspectul Marlenei... Costumele au fost atât de frumoase. Filmele nu mai au atâta eleganţă, iar ăsta s-ar putea să fie filmul meu preferat. Jacqueline West (designer de costume) a făcut o treabă extraordinară ajutând la crearea acestui personaj. Marlena a fost modelată după Jean Harlow. Jacqueline m-a convins să mă tund şi să mă vopsesc blond platinat. Mai întâi am discutat dacă să port sau nu o perucă. În cele din urmă, după o mulţime de discuţii, am decis: „O fac, mă tund”. A fost într-adevăr o transformare pentru mine. Nici nu m-am recunoscut. Ca actriţă, e un adevărat dar să ai în jurul tău oameni care sunt artizani şi cei mai buni în meserie la crearea de costume de epocă pentru tine şi la designul de platou. Jacqueline a desenat o mulţime din imaginile din anii '20 şi '30 din film şi de la circ. A creat rochii de seară, costume mulate şi ţinutele de spectacol. A fost minunat să merg la atelierul ei şi să-i urmăresc cum creează costumele de mână. Detaliile au fost impecabile. E atât de rar pentru o actriţă să lucreze la un film de o aşa frumuseţe şi stil vizual.

Eşti mamă a doi copii şi actriţă. E greu să echilibrezi cele două sarcini dificile?

A fi părinte e cea mai grea sarcină de pe pământ. Ţi se frânge inima când copiii tăi sunt nefericiţi şi simţi o bucurie incredibilă când sunt fericiţi. E o experienţă unică. Şi e şi un mod de a-ţi găsi egali, te simţi foarte aproape de persoanele care au copii, pentru că ai o experienţă comună cu ei. În noaptea în care am câştigat Oscarul [pentru „Walk the Line”] am stat afară până la ora 2 dimineaţa spunând „Mulţumesc” atât de des, încât mi-am pierdut vocea. Mă bucuram de noapte. Dar trebuia să mă trezesc la 6 ca să-i pregătesc fetiţei mele prânzul şi s-o duc la şcoală, şi mi-am zis: „Asta e viaţa reală”. E foarte plăcut să fii onorată şi tratată frumos, dar viaţa reală înseamnă să ţii la alţi oameni."

După ce ai câştigat Oscarul, te-ai putut relaxa un pic, ştiind că ai dobândit cea mai mare distincţie din film la o vârstă atât de fragedă, la 29 de ani?

Nu, dimpotrivă, cred că ai sentimentul că trebuie să te ridici la înălţimea acelor aşteptări. Mi-am zis: „Trebuie să fac ceva comparabil cu ăsta”. Ca actor, eşti la mila altor oameni care scriu pentru tine şi alţii care creează şanse de muncă pentru tine. Şi e foarte dificil să fii în postura asta pentru că vrei să creezi roluri minunate, dar eşti un fel de freelancer care aşteaptă ocazii de muncă.

Ai jucat încă din copilărie. A fost mereu un vis de-a face filme?

Nu, am crezut că o să fiu doctoriţă. Am făcut Universitatea Stanford şi aveam de gând să fac Medicina, dar lucram ca actriţă ca să-mi plătesc taxa de şcolarizare. Am ajuns să primesc rol după rol şi am început să am tot mai mult succes ca actriţă. Asta m-a făcut să urmez cariera asta.

Crezi că talentul tău e un dar?

Cred că e un dar, e un dar să ai destulă empatie ca să poţi juca un personaj cu demnitate şi respect. Fiecare personaj merită asta. De asemenea, părinţii mei mi-au insuflat o dorinţă de-a nu da niciodată înapoi, iar ăsta a fost un dar. A fost o mare şansă. Călătoresc în întreaga lume şi am început cu adevărat să mă gândesc ce înseamnă faima şi cum o pot transforma într-o oportunitate de a ajuta alte femei din lume."

Cât de împlinită eşti în carieră şi care sunt ţelurile tale?

Sunt foarte fericită. Mi-ar plăcea să găsesc mai multe roluri provocatoare care să mă inspire şi-mi place în special să lucrez în comedii, cu actori de comedie. Te menţine tânăr pentru că râzi tot timpul.

Oamenii sunt întotdeauna minunaţi când îi întâlnesc. Ştii, am o slujbă grozavă, lucrez cu cei mai grozavi oameni de pe pământ şi oriunde mă duc, oamenii mă îmbrăţişează. Am cei mai minunaţi fani din lume. Sunt foarte, foarte norocoasă.