Monica Bârlădeanu şi Şerban Pavlu în rolul de Mr. & Mrs Smith, într-un pictorial exclusiv
Celebrii actori au acceptat provocarea OK! şi au intrat în pielea celor două personaje, povestind despre meseria lor în vremea bingingului, despre dorul de mersul la cinema, utilitatea telefonului mobil în ceea ce priveşte activitatea lor şi cât de importante sunt funcţionalităţile gadgetului de care sunt nedespărţiţi.
Cu prilejul lansării modelului Samsung Galaxy Z Fold2, i-am provocat pe cei doi la o şedinţă foto inspirată de celebrul film ce i-a avut drept protagonişti pe Angelina Jolie şi pe Brad Pitt. Am descoperit doi actori îndrăgostiţi... de noul model de telefon şi doi oameni fascinaţi de ceea ce poate oferi noua variantă Fold a celebrului brand Samsung. Vă „avertizăm” că nu este un articol despre cum ne conduce viaţa tehnologia, ci despre cum să ne lăsăm conduşi şi ajutaţi de tehnologie în meseriile noastre şi chiar şi în viaţa de zi cu zi.
Ai văzut filmul Mr. & Mrs Smith? Crezi că-i puteam concura pe Brad şi pe Angelina?
Monica: Am văzut filmul de vreo două ori, pentru că mi-a plăcut foarte tare cum arăta Angelina. Cred că ea, ca femeie, a fost atunci în vârful feminităţii ei. Mi s-a părut că arăta splendid, pentru că era şi foarte îndrăgostită, după cum bine ştim. Ei doi acolo şi-au început povestea de dragoste, pe platourile de filmare. Dar eu cu Şerban nu avem nicio şansă, eu nu sunt îndrăgostită. (râde)
Şerban: M-am liniştit (râde). Dar ce pot să spun e că, pentru o persoană neîndrăgostită, arăţi foarte bine.
Sunt o actriţă decentă. Şi ştii că ăsta e un pericol foarte mare. Practic, pe platouri, actorii sunt doi necunoscuţii şi în câteva minute, în funcţie de disponibilitatea emoţională, sunt capabili să restituie pe ecran o relaţie cât de cât autentică.
Da, mai în glumă, mai în serios, cred că există acest pericol. De aia nici nu e bine să filmezi prea des, intri în belele.
Dar tu ai văzut filmul, eşti fan Brad Pitt? Te uiţi la producţii comerciale?
Da, da şi da! Brad Pitt mi-a plăcut dintotdeauna, din
apoi mi-a plăcut foarte mult în
, unde face un personaj foarte mişto, apoi a făcut
şi astea sunt filme la care mă uit. Putea rămâne doar un Don Juan, un sex simbol şi un star, atât, dar el e şi extrem de talentat şi a lucrat la talentul lui şi asta apreciez foarte mult la el. Şi da, mă uit la producţii comerciale, am văzut şi
, dar nu mi s-a părut ceva extraordinar. Nu apreciez producţiile în care femeile sunt extrem de violente. Eu prefer cinematografia de artă, producţiile de autor şi îmi plăcea să merg la cinema să văd ce fac actorii, producătorii în producţiile comerciale. Pot spune că am lucrat cu Angelina Jolie, pentru că ea era vocea din
şi eu am dublat în română personajul.
Eu voiam să te întreb dacă tu ştii că torturez oameni în serialul Vlad?
Tortura e altceva, e prin excelenţă o chestie feminină (râde) O să mă uit să văd ce gen de tortură practici.
Ce părere ai despre industria actuală, susţii producţia pentru aplicaţiile de streaming şi filmele şi serialele pentru TV sau crezi că ar trebui să se facă mai multe producţii pentru marele ecran, după ce ne vom reveni, evident?
Producţia pentru aplicaţiile de streaming e de neoprit şi mi se pare că s-a trasat o linie foarte clară prin amploarea pe care aceste platforme au luat-o în pandemie, arătând potenţialul digital gigantic pe care-l au aceste canale. Şi nu cred că mai e cale de întoarcere. Cred că trăim un moment la fel de important ca cel al apariţiei internetului. Sunt platforme care şi-au comandat producţii de nivel de Oscar, cum e Netflix care a lucrat cu Alfonso Cuarón pentru
. Mini seriile sunt adevărate filme, în spatele cărora se află un efort colosal. Îmi lipseşte experienţa asta comună, mersul la teatru sau la cinema şi plăcerea de a asista cu toţii la un act artistic, de a trăi emoţia împreună.
Monica: Dacă stăm să ne gândim la amploarea pe care a luat-o fenomenul nu putem uita că aceste branduri de streaming au reuşit să modifice chiar şi regulamentul Academiei Americane de Film. Iniţial se cerea ca, pentru a fi inclus într-o competiţie, un film trebuia să ruleze măcar zece zile într-un cinematograf.
Dar ţie îţi lipseşte mersul la cinema? Crezi că lumea va rămâne cu obişnuinţa aceasta a privitul filmului din canapea?
Îmi lipseşte foarte mult şi cred că e o schimbare ireversibilă, pentru că se creează reflexe colective, stăm din ce în ce mai mult pe telefon pentru că nu ne mai întâlnim atât de mult unii cu alţii. Aproape că nu mai avem nici şansa de a ne certa faţă în faţă, de a avea o contradicţie de păreri. Am ajuns să vedem filmele la televizor, pe telefon, pe tabletă, pentru că avem nevoie de divertisment, de acel respiro. Suntem încă stresaţi şi îngrijoraţi, chestii primordiale precum certitudinea şi siguranţa ne-au fost luate. Ajungi să fii din ce în ce mai stresat şi angoasat şi ai nevoie să fii scos din starea asta şi timpul petrecut pe telefon sau în faţa televizorului e o soluţie. Cred că mersul la cinema va mai avea o şansă dacă ne revenim în curând. Dacă nu, va fi un lux, o extravaganţă, cam ca mersul la operă.
Apropo, tu urmăreşti filme şi pe mobil?
Filme nu urmăresc, dar fac o grămadă de alte lucruri.
Eu da, pe Fold 2, da, ecranul mare e foarte util.
Pe mine ecranul mare al noului telefon mă ajută să văd bucăţi din filme sau dintr-un spectacol la care lucrez pentru că urmăresc detalii sau chestii specifice. Spre exemplu, a trebuit să înlocuiesc ceva într-un spectacol şi m-am uitat pe telefon şi am analizat şi apoi am făcut înlocuirea. Pe vremuri luam caseta sau DVD-ul, mergeam acasă şi stăteam noaptea, dar acum, cu tehnologia, o poţi face de oriunde, chiar şi de pe telefon, iată.
Dar îţi mai aminteşti când ai avut primul contact cu un telefon mobil? Ce însemna pentru tine, la acea vreme, acest gadget?
Îmi amintesc foarte bine, eram în facultate, în ultimul an, mândrul posesor al unuia dintre primele 100 de numere distribuite în România. Era un nou univers ce se aşternea în faţă. Ceea ce vedeam la televizor, în filme, acea idee că te puteai deplasa şi comunica din maşină, de pe stradă, era fascinant şi era posibil şi la noi. Dar era ceva prohibitiv, pentru că la început puteai avea telefon, dar eram cam greu să vorbeşti, deoarece era foarte scump. Era celebra chestie vorbitul la trei secunde la una dintre primele reţele din România. Apucam să spunem doar:
sau
, pentru că nu eram taxaţi decât după trei secunde. Dar pentru mine, apariţia mobilului a însemnat şi un fel de ordonare a lucrurilor, a lumii. Nu avusesem niciodată agendă pe hârtie şi agenda aia telefonică, mesajele, mi se păreau chestii foarte mişto.
Dacă priveşti în urmă, erai genul care visa la ultimul model de telefon sau l-ai considerat mereu o necesitate?
La început mi se părea că telefonul mobil era cea mai mare şmecherie din univers. Eram în primul an de facultate şi mi se părea că era cel mai de preţ obiect pe care îl deţineam pe această lume. Însă nu aveam preferinţe, căci nu eram aşa conectată, nu ştiam care era plaja de oferte. Vorbim de anii ‘90 şi începutul anilor 2000. Ulterior, când am început să lucrez în televiziune şi când eram mult mai conectată, voiam să fie cu clăpiţă, retractabil, cu nu ştiu ce funcţii, cât mai mic şi mai practic. Mai târziu a devenit o alegere şi în funcţie de model, şi în funcţie de felul în care mă face să mă simt.
La un moment dat ajung să ne definească produsele astea pe care le folosim zilnic. Tu ţii cont de marca lui, de sistemul de operare sau mai mult de funcţionalitate şi utilitate?
În ceea ce priveşte marca şi sistemul de operare, se stabilesc loialităţi şi rămâi fidel. Nu prea jonglează lumea cu ele. Sau eşti loial pe perioade mai lungi. Eu m-am stabilizat pe Samsung. În ceea ce priveşte utilitatea şi funcţionalitatea, abordând prin prisma meseriei noastre, am nevoie să notez şi să vizionez tot felul de lucruri, să creez conţinut online. Citesc rolurile şi nici nu mă mai lasă inima să scot la imprimantă sute de pagini de scenarii. Mă atrage ecranul mare, care îmi permite să citesc un scenariu fără a da zoom în permanenţă. Creez şi destul de mult conţinut online, iar camera la Fold 2 este fabuloasă, şi cea normală, şi cea de selfie.
Din punctul meu de vedere, acest combo de ecran mic cu ecran mare, tip tabletă, e atuul lui cel mai mare. Am fost fan Samsung încă de la început, când mi-am cumpărat un Galaxy clasic, apoi Note, pentru că pentru mine contează funcţionalitatea
Poţi să spui că telefonul mobil o prelungire a mâinii pentru tine sau îl foloseşti doar la nevoie? Petreci mult timp pe reţelele sociale?
Nu mă simt dominat de tehnologie şi de lumea virtuală, dar mediul online a devenit parte din viaţa mea. Petrec mult timp pe telefon şi, de cele mai multe ori e singura cale prin care pot avea acces la persoane cu care nu mă pot vedea foarte des fizic. Petrec timp pe reţelele sociale, există o anumită bulă de prieteni care mă interesează şi de la care aflu lucruri noi şi utile. Îmi place să cred în partea bună a tehnologiei, care ne oferă o interconectare fără precedent.
Pentru femei contează mult stilul, presupun că şi pentru tine. Este acest gadget un accesoriu care trebuie să fie fashionable? De ce ţii cont atunci când îl alegi?
Înţeleg că la tine e vorba de funcţionalitate, dar ştii ce bine e când ţi se asortează pantofii cu telefonul mobil?! Tocmai mi-am cumpărat o pereche de pantofi roz pudrat şi crede-mă că se potrivesc foarte bine cu bronzul de la noul model Galaxy Z Fold2. Îmi vine să merg cu el în mână în loc de poşetă. Dacă n-aş avea nevoie de acte, ar fi perfect. Mi se pare că oricum am cu mine totul: telefonul, tableta, el cuprinde tot.
Da, mărturisesc cu invidie că îmi place mai mult culoarea telefonului tău, deşi nu este una masculină.
Dar în cazul tău, care sunt principalele calităţi de care ţii cont atunci când îţi alegi mobilul?
M-a interesat foarte mult timp raportul calitate-preţ, acum însă am nişte chestii foarte specifice de care ţin cont, cum ar fi mărimea ecranului. Vreau să fie un obiect care să arate bine, pentru că petrec mult timp pe el. Portabilitatea asta totală a lui Galaxy Z Fold2 este ideală, pentru că nu pot avea mereu cu mine o tabletă sau un laptop. Iar acest telefon satisface dorinţele astea.
Eu când am descoperit prima dată modelul Samsung Galaxy Fold1, m-am îndrăgostit prima dată de pliabilitate, faptul că priveai iniţial un ecran mic şi când aveai nevoie să intri în detaliu într-o aplicaţie sau conversaţie, deschideai telefonul şi totul era preluat de unde ai lăsat. Mă fascinează că ecranul se împarte în trei secţiuni în care rulează trei aplicaţii diferite. Deci a fost dragoste la prima vedere oricum. Iar când a venit Fold2 şi am văzut că ecranul din faţă e full screen mi s-a părut senzaţional.
Eşti genul care postează destul de mult în social media şi presupun că ţii cont şi de camera telefonului. Ce te-a atras la camera noului Samsung Galaxy Z Fold2?
Are modul light focus, care face nişte selfie-uri fabuloase, te poate pune pe tine în valoare desaturând fundaluri sau poţi face fundalul alb-negru, în timp ce tot ce e în prim plan e color. Faptul că tu poţi să-ţi faci selfie şi cu camera din spate este genial, pentru că înainte ne plângeam că pozele nu ieşeau aşa bine cu camera din faţă.
Ştiu că e greu să alegi, dar care consideri că e cea mai importantă funcţie a lui?
Şerban: Split screen-ul acesta, faptul că poţi avea mai multe aplicaţii deschise pe ecranul mare. Seamănă cu ecranul de la calculator. Spre exemplu eram invitat la un seminar online de actorie şi eram pe acelaşi ecran în conferinţă pe Zoom, dar aveam şi textul deschis în acelaşi timp tot pe ecranul mare. Pot lucra în două documente şi pot muta tot ce doresc, asta mi se pare senzaţional.
Mulţumin UNION PLAZA HOTEL (Bulevardul Unirii 47C) pentru sprijin
Fotograf: Sorin Stana
