Oana Ioniță, interviu exclusiv alături de fiica ei: "Odată cu divorțul, mi s-a schimbat perspectiva. Pun mai mult accent pe familie"
Oana Ioniță și superba ei fată în vârstă de 15 ani ne-au încântat cu grația lor într-un shooting special de Crăciun.
Ne-am bucurat să o vedem pe fosta vedetă Prima TV cu o energie mult mai bună decât cea din ultimul nostru material împreună, cel realizat sub norii încă negri ai divorțului. Nici n-avea cum să fie altfel, din mai multe motive. Lucrurile s-au mai așezat în relația cu mezinul ei, Maxim, fiul provenit din mariajul cu Florin Budnaru. Și toată acea angoasă s-a mai risipit și evoluează spre bine. Apoi, este și Isabel, o adolescentă și o talentată balerină în devenire care-a făcut-o atât de mândră pe fosta Bebelușă, actualmente profesoară la liceul de coregrafie. Și nu uităm nici spiritul Crăciunului, care poate fi și vindecător, nu doar strălucitor și viu ca o paietă. A zis cineva paiete? În ele am îmbrăcat și noi acest material special pe care ți-l oferim cu drag, ca un cadou rafinat de Crăciun.
Oana, cum arată viața voastră în pași de dans, ca să parafrazez numele podcastului tău?
Oana Ioniță
Foarte plină, dinamică și antrenantă!
Și cum se pregătesc de Sărbători două balerine, mamă și fiică? Ce aduce greu, dar și frumos această perioadă pentru voi?
Mama încearcă să fie cât mai organizată, dar tot timpul se ivesc lucruri noi și atunci mă bazez mult pe spontaneitate. Dar ne gândim doar c-o să fim libere după data de 20 decembrie și o să putem să savurăm perioada festivă. Momentan alergăm dintr-o parte în alta, de dimineața până seara, dar anul ăsta am avut foarte multe realizări de care suntem mândre. Mai mult Isabel, iar eu sunt foarte mândră de ea.
Chiar așa, Isabel ne-a încântat până acum în două talent show-uri TV.
Da, a ajuns până în semifinalele Românii au talent și în finala The Ticket.
Da, și în ambele concursuri a impresionat și juriul, și telespectatorii. Care este visul tău cel mai mare în ceea ce privește dansul, Isabel? Rezoluția de început de An Nou, să-i zicem așa?
Isabel Ioniță
Îmi doresc foarte tare să ajung la Royal Opera School din Londra, dar mă gândesc și la Opera din Paris, din Zurich sau din Munchen.
Oana
Isabel este elevă la liceul de coregrafie, acolo unde sunt și eu profesor. Am intrat de anul acesta să profesez, să fiu mai aproape de ea și s-o veghez îndeaproape. Nu face ore cu mine, însă. Ar fi fost un conflict de interese, dacă eram în aceeași clasă.
Oana, cât vezi din tine în balerina Isabel? Și cât vezi diferit?
Văd același talent și aceeași implicare. Le avem amândouă în tot ceea ce înseamnă dans. Diferit este că ea are o grație aparte și este mai firavă, mai longilină, iar eu eram mai musculoasă, eram foarte bună pe sărituri. Am fost într-o clasă cu șapte băieți și doar trei fete. Și atunci toată pregătirea era însoțită de lucruri pe care le fac băieții în general, în dans. Eu eram și foarte închisă, am suferit enorm, până la lacrimi, când mă apăsau pe picioare ca să ajung cât mai jos, să fac șpagatul. Ea din punctul ăsta de vedere a avut un mare avantaj. Din punctul de vedere al cunoașterii. Plus că eu eram venită din Ploiești, cu stat la internat și îmbolnăvită permanent, că eram șase în cameră, iar ea primește informațiile direct de la sursă, de la mine.
Isabel, cum ți s-a părut mama ta balerină, când era la vârsta ta? Bănuiesc că ai văzut ceva imagini cu ea.
Da, am văzut și consider că mama era foarte talentată. Și trăgea de ea cum trag și eu de mine acum.
"Vreau să am mai mult timp pentru mine"
Oana, din exterior, pari o adevărată eroină care se ocupă de toate, de la casă până la școala de dans, copii, bașca filmările pentru podcastul tău. Ce contorizezi la acest sfârșit de an: burnout sau, dimpotrivă, multă energie pozitivă?
Odată cu divorțul, mi s-a schimbat perspectiva destul de mult. Am început să pun mai mult accent pe familie, pe ce-mi doresc eu și mai puțin pe ceilalți. Nu mai vreau să mai fiu un people pleaser care să încerce să-i mulțumească pe toți. Este burnout la sfârșit de an: alerg de dimineața până seara încercând să le rezolv pe toate, să dau de mâncare câinelui, apoi copiilor, pentru că ei se trezesc mai târziu, să-i duc la școală, să-mi organizez podcastul... Cea mai grea parte pentru un antreprenor este să încerce să facă totul singur. Să delege este puțin mai greu. Și asta am încercat eu să învăț în acești ani, după ce-am divorțat, să deleg mai mult spre ceilalți, chiar dacă poate că nu vor face treaba la fel de bună pe care o fac eu. Vreau să am mai mult timp pentru mine.
Isabel, ție nu-ți deleagă nimic mama?
Ba da, la școală ei de dans, când ea nu mai poate să țină orele și un profesor are liber, îi cer să le țin eu, pentru că-mi doresc foarte mult să lucrez cu copiii. Îmi place mult să lucrez pe latura asta. Mă face fericită.
Oana
Și mai nou a început să meargă la evenimente și să danseze la nunți și botezuri. Are o trupă de îngerași și merge cu ea, când are nevoie de bani ca să-și cumpere telefon, tabletă sau altceva. De multe ori, este chemată special pentru că oamenii au văzut-o la Românii au talent și vor să danseze la evenimentul lor fata doamnei Ioniță.
Spuneai într-un interviu mai vechi că lucrurile s-au mai așezat și în ceea ce-l privește pe Maxim, că ai reușit să petreci mai mult timp și cu el, deși el locuiește cu fostul tău soț. Ați ajuns la un acord?
Da, s-au schimbat foarte multe lucruri în ultimul timp. Eu aveam dreptul doar la un weekend la două săptămâni cu Maxim și acum petrec jumătate de săptămână cu el, adică trei-patru zile.
Îți dorești mai mult sau deocamdată e bine și-așa?
E bine că pot să-l văd mai mult. Eu și Maxim aveam nevoie să ne reconectăm pentru că am avut amândoi sentimentul unei distanțe. Mă tot luptam să pot să-l văd, să ajung la el, să am acces la el. Cu multă perseverență am și reușit, deși mi-a luat ceva timp. Au fost aproape trei ani de procese și încă se derulează procesul de fond pentru stabilirea domiciliului. Dar a fost greu, în primele șase luni nu am putut să-l văd și apoi am avut acces doar weekendurile, iar acum, de nici două săptămâni, am acces și în timpul săptămânii. Am început să relaționăm, să ne bucurăm de tot ce ni se întâmplă, să ne apropiem și să fim o familie unită.
În ultimul nostru interviu, cel de după divorț, ți-am simțit durerea. Să înțeleg că greul a trecut și din punct de vedere al relației cu fostul soț, colaborați mai bine acum?
Colaborăm strictul necesar. Fix cât înseamnă programul lui Maxim. Încerc să nu depind de nimeni: doar dacă el are repetiții la Opera Comică pentru Copii, că acum a intrat în Charlie și Fabrica de ciocolată, are un personaj în piesă. Are spectacole în fiecare zi din luna decembrie și ianuarie. Studiază tobele și vrea să dea la liceul de artă. Încercăm să fim o familie de artiști. Și e mai bine că nu mai e reticent.
Fostul soț sau Maxim?
Amândoi, că știi că prin alienare se transmite reticența de la părinte la copil. Acum e mai deschis la propuneri, își dorește să stea cu mine și cu Isabel, nu o mai vede ca pe un impediment. Înainte refuza, avea obiecții tot timpul, nu dorea să mănânce. Și cred c-am trecut ușor-ușor de perioada asta și am reușit, cu foarte multă greutate, să ne apropiem. Cu respingerea asta, dacă nu te ajută cineva din afară, un părinte, un psiholog, un prieten, îți vine să te urci pe pereți și să zici “Nu mai vreau!”.
Ești aproape de acel echilibru pe care ți-l doreai, după divorț? Fizic arăți că ești pe drumul cel bun, strălucești din cap până-n picioare.
Consider că mai am multe de învățat despre viață, despre mine, despre ce știu despre mine. Am impresia că încă nu mă cunosc suficient și încă mai am nevoie să mă descopăr. Cred că m-ar ajuta foarte mult să plec în niște vacanțe în străinătate și să mă descopăr prin perspectiva aia nouă. Să ajung într-un loc în care să pot să respir și să mă privesc în interior. Aici în București alergi dintr-o parte în alta, nu ai timp să respiri și să știi cine ești, de multe ori. Cine sunt eu? Sunt mama Isabelei și a lui Maxim, sunt prezentatoarea de la podcast, sunt fosta Bebelușă de la Cronica Cârcotașilor, sunt directoarea de la Dance Planet, sunt mult mai multe personaje decât ceea ce sunt eu, de fapt, cu adevărat. Și eu nu mai apuc să mă cunosc pe mine, pentru că vin toate acele personaje care mă înconjoară și pentru care eu trebuie să fiu. Și asta se numește people pleaser. Momentan, mă îngrop în activitățile mele de zi cu zi pentru a fugi de aceste răspunsuri pe care nu e bine să le primești în anumite momente ale vieții. Sunt lucruri pe care e bine să nu le știi și să lași viața să te surprindă.
Trecând peste asta, noi ne-am strâns aici cu un motiv, și anume Crăciunul. Unde vă găsește pe voi Moșul?
Păi este un Crăciun motivațional, pentru că 2026 este un nou început. Este anul numărului 1. Este un nou început, de serie, de ciclu, de toate. Trebuie să fii pregătit pentru 2026.
Păi dacă vorbim de noi începuturi, nu-i posibil ca anul 2026 să-ți aducă o nouă relație? Pentru că tu nu ești doar mamă, ești și femeie care are nevoie să fie iubită.
Știi ce zice mama? Că cine mai intră în viața mea ar trebui să treacă niște teste destul de intense. Pentru că am o viață dinamică și e greu să ții pasul cu ea. Și, în general, nu suport prostia. Și am o problemă cu oamenii care nu se ridică la standardele mele, am devenit mult mai pretențioasă decât eram înainte. Fac foarte multe lucruri și m-am dezvoltat atât de mult pe partea asta, de business, de artistic, de creație, încât cine ar veni în viața mea ar trebui să țină pasul cu toată dinamica vieții mele. Sper ca la 70 de ani să fiu mai relaxată și să nu mai am atâtea așteptări (râde).
Bănuiesc că au fost ceva încercări din exterior. Un domn care o fi vrut să te cucerească cu o floare.
Da, dar cu o floare nu se face primăvară (râde). Cred că cel mai greu este să ajungă la copiii mei, pentru că eu sunt la pachet cu două persoane și dacă nu rezonezi cu ei, atunci n-o să fac niciun pas mai departe. Suntem cu toții în povestea asta.
Ok, atunci ce-ți dorești de la 2026, realizabil?
Mi-aș dori să ajung în Japonia. Să-i plimb pe copii cât mai mult și să vadă lucruri pe care eu nu le-am văzut cu mama. Cu cât o să cunoască și o să știe mai multe, cu atât o să știe să facă alegerile mai bune în viață. Astea sunt așteptările mele de la ei. Numai așa poți evolua.
Tu, Isabel, ce-ți dorești pentru tine, pentru familia ta?
Eu am tot ce-mi doresc, nu cer mai mult. (zâmbește)
Foto: Sorin Stana
Make-up: Izabela Tiu
Stilist: Madena Pasăre
Vestimentație: Peek & Cloppenburg, H&M
