Badea şi Ciutacu mai dau o lovitură de stat

Admiraţia publică pentru sportivi a atins pragul sacralităţii. E clar cumva că în legătutură cu Eminescu se poate glumi. Dar totul până la Alina Dumitru.

Admiraţia publică pentru sportivi a atins pragul sacralităţii. E clar cumva că în legătutură cu Eminescu se poate glumi. Dar totul până la Alina Dumitru.

A-ţi argumenta susţinerea unui candidat prin neprezentare spunând că n-ai fost sunată de niciunul dintre cei doi e un tip de blocaj logic. Prima întrebare. Cu ce e performanţa Alinei Dumitru mai mare decât cea a lui Alin Moldoveanu? E îndreptăţit şi el la a fi dezamăgit? Dacă da, de ce nu s-a arătat a fi? A doua, chiar trebuie sunat în parte, fiecare medaliat de către preşedintele ţării, oricare ar fi acela? De exemplu, fiecare sportiv medaliat olimpic al Americii trebuie sunat de către preşedintele Obama?

Mircea Badea şi-a permis o glumiţă despre asta. Victor Ciutacu a considerat declaraţia ca nefiind susţinută de raţiune. Reacţia a fost una proporţioanală unei lovituri de stat. De unde reiese că ceea ce un medaliat olimpic declară are valenţele citatelor biblice.

Să lămurim un pic treaba. Niciunul dintre Crin şi Traian nu ar fi trebuit s-o sune, intrând în felul acesta în poza succesului frumos al sportivei. Revoltător ar fi fost dacă ar fi sunat-o. Pentru că mai era o zi până la referendum, iar gestul ar fi avut ceva din condusul unui Logan în campanie electorală!