Căderi nervoase, consum de alcool şi pierderea vocii. De ce n-a dat Jon Bon Jovi o reprezentaţie bună la Bucureşti?

22 iulie, 2019

Este star rock de mai bine de trei decenii, idolul mai multor generaţii şi un sex simbol recunoscut în toată lumea. Sau cel puţin a fost, pentru că, după prestaţia de ieri seară, de la Bucureşti, există destule voci care să pună la îndoială capacitatea lui Jon Bon Jovi de a mai urca pe scenă şi-a da un concert de zile mari.

Peste 50.000 de fani au fost aseară la concertul Bon Jovi şi toţi ne aşteptam să vedem un show pe cinste. Din păcate, prestaţia lui Jon Bon Jovi a lăsat de dorit. Obişnuiţi să vedem un showman desăvârşit şi să scandăm extaziaţi pe hiturile trupei, am fost oarecum dezamăgiţi. Hituri precum Always şi Bed of Roses n-au fost cântate şi, din păcate, mă aşteptam ca liderul formaţiei să lase microfonul şi să se retragă în culise cu mai multe ocazii. Vocea nu prea l-a mai ţinut, memoria nici atât, pentru că era nevoit să citească de pe prompter versurile pieselor lui atât de cunoscute, iar fizicul atât de admirat, decenii întregi, de fane dădea semne clare că rezistă cu greu efortului. Şi ieri, la Bucureşti, n-a fost prima dată când Jon a dat de greu.

“Sunt supraponderal, beau de sting şi sunt plictisit până la lacrimi”, spunea cu aproape un deceniu în urmă. Iar situaţia nu s-a îmbunătăţit semnificativ de atunci. A ajuns să anuleze concerte (în 2017, de pildă), să încheie show-uri după numai 90 de minute din cauze unor probleme cu vocea şi să primească critici aspre din partea celor care au cumpărat bilete la concertele Bon Jovi. Au fost invocate, în mod oficial, bronşite şi tot felul de scuze absolut plauzibile, însă liderul trupei n-a evitat adevărul niciodată.

După plecarea subită şi inexplicabilă, din 2013, a lui Richie Sambora, chitaristul trupei timp de 30 de ani, “nu puteam să mai cânt nici măcar în duş”, a declarat Jon pentru Financial Times. “Nu exagerez, pur şi simplu nu mai ieşeau sunetele.” Au urmat trei ani crunţi pentru Jon, cei mai grei din viaţa lui. Nu numai că prietenul lui îi părăsise fără să-i dea prea multe explicaţii (n-a mai apărut, într-o bună zi, la repetiţii şi de-atunci n-a mai ţinut legătura cu niciunul dintre membrii trupei), dar rămăsese şi fără chitarist. Acest aspect s-a rezolvat oarecum rapid, însă distanţarea bruscă de cel mai bun prieten al lui i-a cauzat răni care nu s-au vindecat niciodată. Richie i-a spus, la un moment dat, că a trebuit să renunţe la formaţie ca să petreacă mai mult timp cu fiica lui, Ava, însă consumul de droguri şi alcool e posibil să fi fost cauza reală.

“Am traversat o perioadă foarte întunecată”, spunea Jon prin 2016. “Mi-a fost foarte, foarte greu şi nu mi-am revenit încă 100%, dar soţia mea a fost fenomenală. Dacă nu era ea, cu singuranţă că nu eram în stare să rezist.” Însă pentru un Rock God nu e de-ajuns să reziste! Trebuie să strălucească pe scenă, să dea reprezentaţii de excepţie, să cânte ca pe casetă, să fie plin de energie şi farmec!

Nu putem, totuşi, da vina numai pe Sambora pentru prăbuşirea vocală şi emoţională a lui Jon. Liderul trupei a mai avut experienţe de acest gen în trecut, cât se afla în apogeul carierei lui! După lansarea celui de-al treilea album al trupei, Slippery When Wet, Jon a avut o cădere nervoasă de toată “frumuşeţea”. Extenuat după atâtea concerte şi cu nervii întinşi la maximum din cauza presiunii de-a rămâne în top, Bon Jovi se afla, prin 1991, în maşina lui, în drum spre psiholog, când i-a venit ideea de a sări din maşina aflată în mers, pentru a încheia cu toţi şi toate, pentru a scăpa de durerea insuportabilă pe care o simţea. Nu s-a întâmplat nicio nenorocire atunci, după cum ştim prea bine, şi astfel de episoade sunt mai mult decât obişnuite la un star rock, capabil oricând să renască din propria cenuşă, nu?

De data asta, la 57 de ani, nu ştiu dacă mai e posibil ca Jon să-şi revină spectaculos. Problemele cu vocea au persistat încă din 2013, când a primit lovitura de graţie de la cel mai bun prieten al lui, iar rezistenţa lui fizică e şi ea sub semnul întrebării. Oricum nici el nu se vede pe scenă la vremea pensionării: “Nici vorbă! Mă uit la Mick Jagger, idolul meu, şi îl admir enorm. Însă mie mi se pare al naibii de greu, din punct de vedere fizic, încă de pe acum, ce să zic cum mi-ar fi la 70 de ani?!”