Ce nu ştiai despre Michael Phelps, Glonţul din Baltimore

Jumătate om, jumătate peşte. Cum altfel l-am putea descrie pe cel mai dominant om ce-a plonjat vreodată într-un bazin de înot? Un lungan de peste 1,90 m, care nu înoată cu delfinii, ci se întrece cu ei…

Jumătate om, jumătate peşte. Cum altfel l-am putea descrie pe cel mai dominant om ce-a plonjat vreodată într-un bazin de înot? Un lungan de peste 1,90 m, care nu înoată cu delfinii, ci se întrece cu ei…

Vorbim despre cel unanim recunoscut drept cel mai mare olimpic din toate timpurile, lauri cu care a fost încununat după ce-a adunat, la trei Jocuri, mai multe medalii decât a strâns, în toate timpurile, să zicem… Venezuela. Sau Republica Moldova. Sau alte 163 de ţări. Un zeu în propriul lui Olimp, despre care ne vine greu a crede că, pe când era copil, îi era frică să stea cu capul în apă. La 29 de ani, Phelps nu mai are nimic de demonstrat în nataţie şi, cu toate acestea, încă vrea să mai demonstreze ceva. La Olimpiada de la Rio, din 2016. Iar cele mai recente aventuri ale retrasului/suspendatului din înot (anul trecut, din cauza conducerii sub influenţa alcoolului) sunt promiţătoare. Michael Phelps este, din nou, Michael Phelps. „Mă simt ca acasă în apă. Dispar în ea. Acolo este locul meu“, îşi explică lunganul american afinitatea pentru sportul care l-a transformat în legendă.

Un Phelps care a făcut cunoştinţă cu înotul la şapte ani, din motive parţial medicale, căci micuţul Michael a fost diagnosticat cu ADHD (tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenţie), iar sportul îi putea consuma în mod eficient energia. Născut în Baltimore, Maryland, într-o familie cu origini britanice şi germane, Michael este cel mai mic dintre cei trei copii ai lui Deborah Sue, director de şcoală elementară, şi Michael Fred Phelps, fost poliţist şi fost jucător de fotbal american, la colegiu. O familie care s-a destrămat pe când Michael avea doar nouă ani, după ce părinţii lui au divorţat. Din fericire, tristul eveniment nu l-a doborât pe copilul de atunci, dacă ar fi să luăm în calcul rezultatele lui sportive, căci, un an mai târziu, Phelps stabileşte recordul naţional la grupa lui de vârstă, iar prestigiosul antrenor de înot Bob Bowman îl ia sub aripa lui. Au urmat alte recorduri, la alte grupe de vârstă, toate acestea culminând cu calificarea puştiului de 15 ani la Olimpiada de la Sydney (2000). Avea să fie cel mai tânăr membru al delegaţiei americane din ultimii 68 de ani. N-a câştigat nicio medaliei atunci, dar a terminat al cincilea la proba lui preferată, 200 m fluture. Sportivul Phelps începea să se transforme în… peşte la campionatele mondiale din 2003, acolo unde înotătorul de 18 ani tulbura apele cu cele patru medalii de aur, două de argint şi cinci recorduri mondiale în bazin. Şi chiar în capitala olimpismului, Atena (2004), încă adolescentul Michael şi-a început incredibilul maraton către intrarea în legendă, cucerind şase medalii de aur. Lumea devenea a lui, la fel ca o stradă din Baltimore-ul natal, denumită The Michael Phelps Way. Şi pentru că spaţiul nu ne permite să dăm Cezarului ce-i al lui, sărim alte medalii şi performanţe răsunătoare, pentru a ajunge la momentul care-a demonstrat că Phelps este prea bun pentru a fi adevărat.

Jocurile Olimpice de la Beijing, din 2008, acolo unde lumea a fost martoră, în direct, la cea mai mare performanţă individuală a unui atlet, din istoria sportului. Cu cele opt!!! medalii de aur câştigate la înot, Phelps dobora recordul unui alt înotător, Mark Spitz, pentru cele mai multe trofee câştigate în cadrul unei singure competiţii olimpice (Spitz câştigase şapte medalii în 1972).„Recordurile sunt făcute pentru a fi doborâte“, spunea cel care care a făcut asta de… 39 de ori. Nici infamele fotografii cu Zeul înotului fumând marijuana, publicate în 2009, nu l-au răsturnat pe acesta din Olimpul lui. Ceea ce a făcut în bazin, patru ani mai târziu, la JO de la Londra, devenea deja peste puterea noastră de înţelegere. Phelps aduna, cu aceeaşi precizie cu care îşi efectua mişcările ondulatorii în piscină, încă patru medalii de aur şi două de argint şi devenea cel mai decorat sportiv din istoria olimpismului.

Michael a cules, aşadar, toţii laurii care puteau fi culeşi şi, spre regretul tuturor,şi-a anunţat retragerea scurt şi cât se poate de sec: „Nu mă văd înotând la 30 de ani. E prea mult!“. Din fericire, „pensionarea“ a durat doar doi ani.

„Retragerea a fost foarte plictisitoare, sincer să fiu. Nu făceam nimic. Când eram acasă, jucam golf şi încercam să organizez ceva cu prietenii. Însă toată lumea era la muncă, toată lumea avea un job. Mă bucur că m-am întors la acea viaţă organizată pe care o duceam până atunci, deşi mi-a prins bine să am şi această pauză de un an şi jumătate, în care am făcut tot ce-am vrut“, mărturiseşte, astăzi, cel revenit în bazin. Nu înainte de-a face o mică şedinţă de antrenament la răcoare, în septembrie 2014, când a fost arestat pentru conducere sub influenţa alcoolului şi depăşirea limitei de viteză. Reîntors, aşadar, de la a face nimic, Michael a fost suspendat de forul american de înot, USA Swimming, timp de şase luni. A ratat, astfel, prezenţa la campionatele mondiale din august, dar va fi acolo, în 2016, la Jocurile de la Rio. „Am învăţat cât de repede poţi deveni, dintr-un erou internaţional, o glumă într-un talk-show nocturn“, filosofa Phelps despre mărire şi decădere. Este timpul ca, în Brazilia, omul-delfn să vorbească, din nou, pe limba campionilor.

În afara bazinului

Este enervant de bun la toate probele de înot. Asta ştie toată lumea. Însă nimeni nu-l cunoaşte mai bine decât antrenorul care i-a stat aproape din copilărie, numitul Bob Bowman, pe omul din spatele campionului. Un tip solitar, cu o capacitate incredibilă de a se concentra înaintea probelor de înot, dar şi un bărbat „incredibil de generos şi foarte implicat în succesul celor pe care-i iubeşte“. Şi, pentru că am ajuns la acest capitol, ne bucurăm să aflăm că Phelps este iubit, la rândul lui, şi nu de oricine, ci de fosta Miss California 2010, Nicole Johnson. Mai mult, în februarie, anul acesta, sportivul şi iubita sa şi-au anunţat logodna, semn că Zeul nu va mai domni singur în… (ştim, ne repetăm!) Olimpul lui.

FOTO GETTY IMAGES