Cum arătau galele de Oscar în Vechiul Hollywood: de la "haine de deportare" la un dress code strict
Cum cea de 95-a ediție a Premiilor Academiei ne bate la ușă, vă invităm să descoperim ținutele de gală de la primele ceremonii, cine a fost „unchiul Oscar” și ce s-a întâmplat cu statueta câștigată pentru "Pe aripile vântului".
Greu de crezut că Oscarurile au aproape 100 de ani. Și mai inimaginabil e că prima ediție a Premiilor Academiei Americane de Film a avut loc într-o zi obișnuită de joi, pe 16 mai 1929, și n-a fost altceva decât un banchet pentru 250 de persoane, care au asistat, timp de doar 15 minute, la decernarea premiilor. Invitații din Hotelul Roosevelt au plătit câte 5 dolari ca să ia parte la ceremonia-fulger, care a inclus un singur discurs. „A fost mai mult o chestiune de familie”, spunea Janet Gaynor, prima câștigătoare Oscar la categoria Cea mai bună actriță, în The Times, în 1982. „Entertaimentul a lipsit cu desăvârșire atunci”, a punctat Dave Karger de la Turner Classic Movies. Conceptul de show a fost descoperit mai târziu, când ceremonia a început să fie difuzată la radio, în 1930, și la TV, în anii ’50.
Rochiile de pe covorul roșu
Fără covor roșu, fără camere de filmat sau microfoane radiofonice și nici urmă de statuete Oscar la prima ediție a Oscarurilor! Iar următoarele ceremonii nu s-au diferențiat mult de cea din 1929. Chiar și atunci când a început să fie transmis la televizor, evenimentul dura puțin peste o oră și era complet vitregit de atenția care se bucură acum. Covorul roșu a început să apară în fața clădirii care găzduia gala abia de la a 33-a ediție, în 1961. Culmea e că doar cei prezenți puteau să-și dea seama de nuanța covorului pe care pășeau, pentru că nu existau încă televizoarele color la acea vreme. Telespectatorii au văzut pentru prima dată covorul roșu în 1966, adică la a 38-a ediție a ceremoniei. Durează două zile până ce covorul roșu e instalat și a devenit, de ani buni, o afacere profitabilă atât pentru designerii care-și promovează produsele, cât și pentru actorii plătiți regește ca să poarte anumite bijuterii sau ținute.
Că tot veni vorba despre cel mai aprins subiect de la Oscaruri, ei bine, s-au schimbat multe în fashion de la primele ediții la cele din zilele noastre. Janet Gaynor, prima câștigătoare a mult râvnitei statuete, se prezentase la ceremonie în haine… de deportare. Cel puțin așa s-au exprimat unii critici în privința ținutei sale. Cert e că atunci nu exista niciun dress code al celei mai importante seri din an pentru cinematografie. Mai târziu, eleganța desăvârșită a pus stăpânire pe gală. Sau, mai bine spus, Edith Head a făcut asta. Cu o carieră întinsă pe mai bine de cinci decenii – care a însumat 27 de nominalizări la Oscar și opt premii câștigate, adică mai mult decât a obținut orice altă femeie din istorie! – Edith era singurul om de la Hollywood care dicta cum se îmbrăcau vedetele.
Atât în filme, cât și la Oscaruri. Grace Kelly, Audrey Hepburn și Elizabeth Taylor erau doar câteva dintre actrițele care apelau cu încredere la această Grande Dame a costumelor. Grace Kelly a purtat o rochie din mătase franțuzească la ceremonia din 1955, care a fost creată de faimoasa costumieră Edith. La acea vreme, ținuta respectivă era cea mai scumpă rochie care fusese făcută vreodată pentru Oscaruri, numai mătasea ridicându-se la 4.000 de dolari. Rochia copiată în neștire de doamne și domnișoare în anii ’51 și ’52 a fost purtată de Elizabeth Taylor în A Place in the Sun și realizată de aceeași Head. Și, în ceea ce privește cea mai îndrăgită ținută de pe marele ecran, adică acea little black dress purtată de Audrey Hepburn în clasicul Breakfast at Tiffany’s, avea și ea semnatura lui Edith Head. Cel puțin pe schițele pe care le supraveghea în tot procesul ei de producție, ca mâna dreaptă a designerului Hubert de Givenchy.
Cu alte cuvinte, costumiera hollywoodiană era singurul consultant vestimentar al celebrităților de la Oscar, între anii ’50 și până în 1970. Și experiența ei vastă, dublată de încrederea pe care i-o acordau clientele ei, o determina să-și dea cu părerea și despre machiaj, coafură sau nuanțele în care toată lumea se prezenta pe covorul roșu. Cel mai des purtată culoare de la Oscaruri este negrul. Helen Hayes a captat toate privirile în 1932 în această nuanță, la fel și Joan Fontaine, în 1942, sau Sally Field, în 1985, și Nicole Kidman, în 2003. A doua cel mai frecvent întâlnită culoare de la Oscaruri e albul. Jennifer Lawrence a purtat, în 2014, rochia albă Dior care a fost desemnată cea mai scumpă rochie de la Oscaruri din toate timpurile, fiind estimată la 4 milioane de dolari.
Cine e Oscar?
Cum spuneam, la primele ediții n-au existat statuetele Oscar. Abia în 1932 s-a auzit acest nume pentru prima dată pe scena celei mai fastuoase gale de la Hollywood. Walt Disney - care deține recordul pentru nominalizările primite, 59 de număr, și premiile câștigate, 30 – a mulțumit Academiei pentru „Oscarul” primit, în 1932. Numele premiilor a fost adoptat în mod oficial abia în 1939.
Bun, dar de ce Oscar și nu John? Bette Davis, care a fost, la un moment dat, președintele Academiei, spunea că a numit statueta după soțul ei, Harmon Oscar Nelson. Secretarul executiv al Academiei, Margaret Herrick, s-a lăudat că ea a botezat cele mai importante premii din cinematografie, după unchiul ei, Oscar. Nu contează de ce se numește așa statueta din bronz placat cu aur, creată de sculptorul George Stanley. Cert e că valorează mai mult decât cele 900 de dolari cât costă manopera. Michael Jackson a plătit, în 1999, 1,54 de milioane de dolari pentru Oscarul lui David Selznick, câștigat în 1939, cu Pe aripile vântului. Nici nu-i de mirare că a dispărut după moartea Regelui Pop! Valoarea lui o depășește pe cea a statuetei lui Orson Welles (realizatorul filmului Citizen Kane), din 1941, care a fost vândută la licitație cu nici 900.000 de dolari.
Foto: Getty Images, Profimedia
