Cum rămâne cu decenţa, Simona?

Când nimeresc la Simona Gherghe la emisiune am senzaţia de lumi paralele. Poate e o strategie. Că îţi vine să stai să te uiţi. Dacă există soartă în viaţă, băi, e ironică. Am văzut în emisiune un interviu cu o fată prezentată drept manechin

Când nimeresc la Simona Gherghe la emisiune am senzaţia de lumi paralele. Poate e o strategie. Că îţi vine să stai să te uiţi. Dacă există soartă în viaţă, băi, ea e ironică. Am văzut în emisiune un interviu cu o fată prezentată drept manechin. Simona o întreba despre viaţa personală. Se combinase duduia cu un băiat într-un club. Doar că nu toate fătucile care prezintă chiloţi în cluburi sunt manechine. De asemenea, reţinusem că Simona nu e de acord cu ideea asta, de a-şi prezenta oamenii vieţile personale la televizor. Am reţinut pentru că a refuzat să apară în postura aceasta, chiar şi-n contexte elegante. Apoi am văzut-o discutând cu alta. Serios, cu cărţile pe faţă, că altfel cum?! Pe asta n-au mai decodificat-o ca manechin, ceea ce m-a mirat. Era fie amanta, fie fosta soţie, fie fosta amantă a unui domn teribil şi decisiv. Este vorba despre Nicolae Guţă. Băi, tot despre viaţa personală.

Citiţi o superbă declaraţie pe care ea a dat-o înainte să câştige mai mulţi bani, ca prezentatoare a emisiunii „Acces Direct“: „Eu ştiu că răul atrage şi că tentaţia de a vedea astfel de lucruri este foarte mare, dar unde e decenţa?! Pe mine, vestea morţii Mădălinei m-a şocat, dar ce a urmat m-a traumatizat. O să am nevoie de zile bune, poate săptămâni, ca să mă vindec sufleteşte... Să pot să dorm liniştită. Să nu-mi mai revină obsesiv, în minte, imaginea morţii şi a grotescului...”. Declaraţia a dat-o pentru ziarul Ring, pe 21 iulie, anul trecut. Mi-am adus aminte săptămâna asta când a luat-o de la capăt cu Mădălina Manole. Mergând spre nişte zone private ale vieţii ei. Primul iubit al Mădălinei Manole. Şi stătea de vorbă simultan cu soţul şi cu tatăl ei. Primul dintre ei i-a explicat că ar fi interesant să se documenteze pentru emisiunile pe care le face. Să întrebe oamenii apropiaţi. Nu să preia o ştire aiurea. Şi ea ce credeţi că spune: “Păi, uitaţi, vă întreb pe dumneavoastră acum”. Superb, nu? Apoi mai dă o replică, pe un ton pertinent, de om care ştie ce face. De om care pune la punct, domne: “Nu-mi daţi mie lecţii de deontologie profesională!”. După care reia subiectul cu tatăl cântăreţei. Vi-i aduceţi aminte pe controlorii RATB care îţi ţineau o lecţie de morală?Că nu se merge fără bilet. Că nu e frumos. Cutare. Apoi primeau 50 de lei şi te lăsau în pace. De asta mi-a adus aminte.