Dramă fără margini! Cristina Ţopescu a fost găsită moartă

Cristina Ţopescu a fost găsită moartă în casă. Vecinii nu o mai văzuseră de trei săptămâni. Poliţia a fost sesizată de o vecină care a sunat la 112, pentru că din casa vecină nu se mai simţea nimic de luna trecută.

După câte se pare, fiica marelui jurnalist Cristian Ţopescu şi-a găsit sfârşitul în urma unui infarct. Fosta prezentatoare de televiziune avea 59 de ani, iar pierderea tatălui ei, de acum doi ani, o marcase profund. Ea se depărtase de oameni şi devenise apropiată de animale. Fire singurată, Cristina locuia alături de opt câini, trei dintre ei fiind găsiţi morţi.

„A fost găsită decedată la ea în casă, de mai mult timp. Nu ştim să fi fost bolnavă. Au fost sărbătorile, eu am fost plecat până azi, nu am fost la serviciu. Am lucrat împreună în ultimele 2 luni, a fost consilier în echipa noastra pentru probleme de comunicare. Era participativă, implicată, pasionată, a avut o contribuţie importantă pentru noi”, a declarat Horaţiu Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Cristina Ţopescu a făcut închisoare

Fosta ştiristă a fost greu încercată  şi în timpul regimului comunist. Ea a ajuns în închisoare pentru că a ales să fugă la mama ei, care se afla în străinătate. "Faptul că nu mai puteam pleca la mama mea, că nu mai eram un om liber nici din acest punct de vedere, ar mai fi fost cum ar fi fost, dar când mama mea s-a îmbolnăvit, suspectă fiind de cancer de pancreas, paharul s-a umplut de-a binelea. Având un oarecare simţ al aventurii, am hotărât că singura soluţie era, oricât de nebunească, să fug. Nu-mi face mare plăcere, mărturisesc, să scriu despre asta. Cred că sunt oameni care au îndurat mult mai mult, care au făcut ani grei de închisoare în ţara asta. Şi pe urmă, nici nu ştiu dacă fuga poate trece drept o formă de protest. E, mai curând, un a­ban­don, e un fel de «ia mai dă-i în... mama lor pe-ăştia...», e un risc asumat, dar nu e un act de mare eroism.

A fost o teribilă ocazie de a cu­noaş­te pe propria piele regimul închisorilor ceau­­şiste, metodele slugilor lui şi lumea ex­trem de interesantă şi complexă, drama­tică, pe alocuri, a celor din spatele gratiilor. Mă bu­cur că am avut această experienţă! Tatăl meu a trăit cu teama că, după cele trei luni şi cinci zi­le petrecute în patru închisori (două aresturi şi două penitenciare), voi ieşi de-acolo trau­matizată, dacă nu cumva chiar... cu un psihic foarte zdruncinat. Nici vorbă de aşa ceva! Chiar dacă, pe perioada detenţiei, am avut şi mo­mente de disperare, deloc vizibile pentru cei care mă anchetau, am ieşit din aceste în­chi­sori mai puternică decât oricând. De-atunci ştiu că sunt un om foarte puternic, că greul îmi mobilizează resorturi interioare pe care nici nu le bănuiam. Aşa ni se întâmplă tuturor."