Elia Suleiman, Mounia Meddour şi Jasmila Žbanić, invitaţi speciali la Les Films de Cannes à Bucarest

Elia Suleiman, regizorul filmului It Must be Heaven, câştigătorul premiului special al juriului în cadrul Festival de Cannes 2019, vine la Bucureşti pentru a doua oară.

Sâmbătă, 19 octombrie, publicul va avea ocazia să îl asculte în Débat des auteurs, unde va dialoga cu cineastul Claude Lelouch şi cu alţi regizori de film despre situaţia actuală a cinematografului mondial în epoca platformelor, a francizelor şi a multiplexurilor. Întâlnirea va avea loc la Cinema Elvire Popesco, la finalul proiecţiei Les plus belles années d'une vie, iar accesul la discuţie va fi liber, în limita locurilor disponibile.

În 2012, în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest, publicul a putut vedea două dintre cele mai premiate filme ale sale: Divine Intervention (2002 - Premiul Juriului la Cannes) şi The Time That Remains (2009 - Menţiunea specială a juriului la Cannes), ambele tratând conflictul dintre Israel şi Palestina într-o manieră profund personală şi un stil care i-au adus comparaţia cu Jacques Tati şi Buster Keaton.

”Cu toate că sunt pline de regrete şi compasiune, în filmele lui Suleiman nu se simte disperarea. ”Crezi că stau la mine acasă şi mă gândesc la conflict?”, spune el. ”Mă gândesc la asta la modul existenţial, la cum am putea ajunge la apropiere. Nu cred că disperarea este necesară, dacă ar fi aşa, nu aş face filme. Dacă o să mă opresc, atunci puteţi concluziona că m-am predat disperării.” asta spunea regizorul într-un interviu pe The Guardian, în 2009, cu ocazia premierei filmului

.

Elia Suleiman nu s-a oprit şi îl regăsim în 2019 ca regizor, scenarist, dar şi ca actor principal al comediei cu care a ajuns, pentru a treia oară, în competiţia oficială a festivalului. It Must Be Heaven este o poveste burlescă ce explorează teme ca identitatea, naţionalitatea şi apartenenţa, unde cineastul continuă să înfăţişeze banalitatea şi absurditatea vieţii cotidiene în viniete intime şi tuşante, filmate acasă şi în străinătate. Suleiman jonglează şi aici cu ludicul şi din nou combină poezia cu umorul, cu un soi de sobrietate şi un strop de suprarealism.

„Dacă în filmele mele anterioare, Palestina era imaginată ca un microcosmos al lumii, cu noul meu film, It Must Be Heaven, lumea devine microcosmos al Palestinei”, declară Suleiman pe site-ul festivalului. Pelicula pune o întrebare fundamentală: „Unde se poate simţi o persoană ca acasă?”. „Regizorul-actor îşi foloseşte faţa şi trupul ca să exprime sufletul Palestinei şi nicăieri acest lucru nu e mai pregnant ca în noua sa comedie amuzantă”, scrie Hollywood Reporter.

”I-am spus că Bucureştiul a evoluat foarte mult din punct de vedere culinar, şi asta l-a convins să revină.”, a glumit regizorul Cristian Mungiu când a anunţat, în cadrul conferinţei de presă care a avut loc ieri, faptul că cineastul palestinian va fi unul dintre invitaţii speciali ai ediţiei a zecea a Les Films de Cannes à Bucarest. Elia Suleiman va putea fi întâlnit la finalul proiecţiei filmului său de pe 20 octombrie, de la 20:30, la Cinema Elvire Popesco.

O noutate în programul de anul acesta a

este

. Amplasat în Algeria în anii 90, filmul de debut al regizoarei Mounia Meddour spune povestea lui Nedjma, o studentă de 18 ani care iubeşte moda şi distracţia ca între fete. Însă acest stil de viaţă e pus în pericol de o campanie din ce în ce mai virulentă ce încearcă să impună femeilor algeriene să poarte burqa. Viaţa ei se schimbă după un atac dramatic şi tânăra decide să pună la cale un show de modă ca simbol al rezistenţei. Meddour a revelat într-un interviu pentru publicaţia

că filmul e auto-biografic. „Am crescut în Algeria până la 18 ani, am studiat la o universitate unde dormitorul arăta exact ca în povestea mea.” Publicul o va putea întâlni pe regizoare la proiecţia filmului din 27 octombrie, la Cinema Elvire Popesco, care va rămâne la final pentru o sesiune de întrebări şi răspunsuri.

Geneza şi urmările acestui film, primit cu căldură la Cannes, unde a fost proiectat în cadrul secţiunii Un Certain Regard, stau mărturie pentru dificultăţile cu care se confruntă, în acest moment, cinematografia arabă, ai cărei tineri regizori se revoltă împotriva cenzurii, examinând relaţii umane intense şi complexe. Papicha, ales încă din iulie să reprezinte Algeria la premiile Oscar din 2020, ar fi trebuit să aibă premiera pe 22 septembrie în Algiers, însă localităţile locale au anulat proiecţia. Producătorii, care acuză cenzura guvernamentală, au aflat din senin că permisiunea le-a fost retrasă iar pentru calificarea la premiile Oscar la categoria cel mai bun film străin, pelicula trebuia să fie difuzată în Algeria înainte de 30 septembrie. Din fericire, Premiile Academiei au făcut o excepţie, iar filmul Papicha va concura în competiţia pentru cel mai bun film străin chiar şi în absenţa unei premiere în ţara lui natală.

Mesajul feminist şi spiritul rebel al peliculei rimează cu evenimentele recente din Algeria unde, în fiecare vineri, începând cu luna martie, se ţin proteste de stradă împotriva guvernului conservator islamic, în ceea ce a fost denumită „Revoluţia Zâmbetelor”.

Ce mai fac vecinii noştri cinematografici? Ştim multe despre actorii şi regizorii americani, câte ceva despre cei francezi sau englezi, dar prea puţine despre cei bulgari, georgieni sau bosniaci.

, secţiune pe care

o propune anul acesta pentru prima dată, îşi propune să aducă spectatorilor români poveşti şi cineaşti din cinematografii aflate mai puţin sub lumina reflectoarelor canneze, dar cât se poate de umane, adevarate, sensibile şi pasionante.

Secţiunea începe cu o proiecţie a omnibusului Lost and Found, pentru a cărui aniversare de 15 ani de la producţie se reunesc la Bucureşti regizorii Jasmila Žbanić (Bosnia), Stefan Arsenijević (Serbia), Nadejda Koseva (Bulgaria), Mait Laas (Estonia) şi producatoarea regizorului  Kornél Mundruczó, Viktória Petrányi (Ungaria). Impreună cu Cristian Mungiu, la rândul său co-realizator în acest proiect colectiv, aceştia se vor întâlni cu publicul şi vor introduce filmul la Instituto Cervantes, luni 21 octombrie, de la ora 17:00. Spectatorii vor putea urmări pe parcursul festivalului câte un titlu din filmografia acestor autori pe cât de personali, pe atât de bine primiţi de publicul festivalier.

Mait Laas, un reputat animator estonian, ne aduce Lisa Limone and Maroc Orange: A Rapid Love Story, o delicioasă animaţie cu portocale, potrivită deopotrivă pentru adulţi şi copii. Jasmila Žbanić va introduce Esma's Secret, filmul care i-a adus un Urs de Aur la Berlin, Stefan Arsenievic va fi prezent la proiecţia Love and Other Crimes, filmul care i-a adus premiul pentru regie la Festivalul de la Sofia, iar pentru ceilalţi cineaşti din grupaj vor fi prezentate cele mai recente filme ale lor.

Programul complet al ediţiei a 10-a a

poate fi găsit pe

.