Eternele dive ale ecranului, atunci şi acum. Astăzi, Brigitte Bardot
În luna dedicată femeii, OK! celebrează şapte faţete diferite ale feminităţii. Şapte modele diferite de succes, de-a iubi, a câştiga şi a-şi asuma căderea cortinei, pierderile şi insuccesele. Şapte sex simboluri care continuă şi azi să fie surse de inspiraţie.
Brigitte Bardot (81)
Femeia pe care Paris Match o numea „imorală din cap până-n picioare“ în 1958 are 81 de ani acum. Considerată cândva cea mai frumoasă femeie din lume, BB a ales să se retragă în 1973, în culmea gloriei şi a frumuseţii. Asta după ce a reuşit să scandalizeze, dar şi să schimbe mentalităţi. Pe 7 decembrie 1967, se îmbrăca în husar napoleonian la întâlnirea cu de Gaulle, şocând oficialii de la Palatul Élysée, pentru care, la acea vreme, codul vestimentar era foarte clar: doamnele doar în fustă. Nu era ca şi cum nu ştia ce face. O ştia prea bine. Născută într-o familie burgheză, Brigitte crescuse într-o casă cu şapte dormitoare din arondismentul 16 atât de posh, nu departe de Turnul Eiffel. Studiase baletul trei ani, de la 13 ani – atât cât să-şi modeleze splendidele picioare cu care avea să cotropească lumea. De fapt, nici nu-şi terminase studiile de balet când a apărut pe coperta Elle, la 15 ani – iar din acel moment lumea n-a mai uitat-o.
Brigitte Bardot, la palatul Elysee, 1967
Azi, însă, sex simbolul care zguduia Hollywoodul cu sexualitatea ei explozivă din Şi Dumnezeu a creat femeia, regizat de soţul ei de-atunci, Roger Vadim, pare că vrea să fie uitată. „Chiar dacă ar vrea asta, nu poate. Ea va rămâne mereu un icon. Iar Kate Moss îi datorează enorm. Şi Amy Winehouse i-a datorat“, punctează scriitoarea Marie-Dominique Lelièvre, semnatara biografiei iconului. Un icon controversat, însă, tocmai prin încăpăţânarea de-a îmbătrâni ca o femeie normală, după ce a urcat pe soclul legendelor. Spre deosebire de Catherine Deneuve, de pildă, ea a refuzat să recurgă la chirurgia plastică. „Nu s-a temut niciodată de imaginea ei în oglindă. Înfruntă timpul cu aplomb“, spune Marie. Totuşi, înfăţişarea ei cu care sfidează normele unei industrii a cărei regină a fost altădată spune ceva şi despre lumea ei interioară. Trăind retrasă la Saint-Tropez, ferindu-se să iasă în public pentru a evita hărţuiala presei, a dezvoltat ceea ce biografa ei numeşte „o viziune distorsionată asupra lumii“, concentrându-se doar asupra fundaţiei sale pentru protecţia animalelor. Acesta este preţul celebrităţii pentru cea care cândva bântuia visele erotice ale bărbaţilor. Cu uşurinţa cu care îi spunea „Bonjour, mon général“ lui de Gaulle, încălcând eticheta şi purtând interzişii pantaloni, acum câţiva ani făcea declaraţii anti-musulmane, ajungând să plătească o amendă de 15.000 de euro. De fapt, Bardot a avut până în 2008 cinci procese pentru instigare la ură rasială. „A rămas şi acum la fel de spontană ca în tinereţe, doar că nici acum n-a înţeles ce înseamnă să fii Bardot şi cât cântăresc cuvintele ei. În multe privinţe, a rămas acea insolentă provocatoare din tinereţe“, spune Marie.
Alături de Bernard d’Ormale şi-a găsit liniştea.
A fost căsătorită cu Roger Vadim, Jacques Charrier şi Gunther Sachs, susţinând că din 1992 şi-a găsit liniştea alături de cel de-al patrulea soţ, Bernard d’Ormale. După o viaţă în care se spune că ar fi avut peste 100 de amanţi – dar şi amante! – Bernard a adăugat şi el la controversele imaginii divei. Mai ales prin flirtul lui intens cu Frontul Naţional de extremă dreapta din Franţa. „Bernard e prieten, e adevărat, cu Jean-Marie Le Pen. Dar niciunul dintre ei nu este membru de partid. Bardot nu e rasistă şi nici extremistă. De fapt, orice încercare de-a o încadra într-o categorie eşuează. Bardot e Bardot şi-atât“, o apără Lelièvre. Singura mare întrebare care rămâne este dacă în acest preţ al succesului a intrat şi eşecul ei ca mamă. Naşterea lui Nicolas, fiul ei şi-al lui Jacques Charrier, i-a provocat o depresie atât de profundă, încât a avut o tentativă de sinucidere. Ulterior, BB şi Nicolas aproape că n-au păstrat legătura, băiatul fiind crescut de tatăl lui. Oare Bardot ar fi putut fi o mamă dedicată în alte circumstanţe?
Foto: photoland/corbis images, guliver/getty images