Gangsterii Hollywoodului: Bugsy Siegel

Este este gangsterul care a ridicat cazinoul Flamingo, punând bazele Las Vegas-ului printr-o poveste care a îmbinat pericolul cu glamourul

Bugsy a trăit puţin, dar intens...

Născut pe 28 februarie 1906 în New York, Benjamin “Bugsy” Siegel a ajuns dintr-un vagabond de cartier un gangster rămas în istoria criminalităţii internaţionale, în acelaşi infam panteon în care se află nume precum Meyer Lansky şi Lucky Luciano. O carieră neagră, construită pe tărâmul tuturor posibilităţilor, America, acolo unde a venit pe lume din părinţi evrei imigranţi, cu rădăcini în Imperiul Austro-Ungar. Tatăl şi mama lui Bugsy imigraseră în America în 1903, fără să găsească, însă, viaţa mult visată. Mijloacele financiare fiind precare, Bugsy şi-a găsit alte surse chiar pe stradă, intrând într-o gaşcă de cartier care se ocupa cu tâlhării şi nu numai. Băieţii acţionau ca rackeţi, oferind protecţie forţată contra-cost vânzătorilor stradali. Erau primii paşi către dezvoltarea unui imperiu al criminalităţii. Tot acum, în anii adolescenţei, Bugsy s-a împrietenit cu faimosul Meyer Lansky, cel care avea să rămână cunoscut drept contabilul Mafiei şi care, împreună cu Lucky Luciano, a pus bazele „Sindicatului Naţional al Crimei” în America -  un fel de confederaţie a tuturor grupurilor importante de gansteri, care comunicau între ele pentru a se ajuta, la nevoie, cu influenţă politică şi cu „sforării legislative” care să le acopere infracţiunile.

În doar doi ani, Bugsy şi Meyer îşi puseseră la punct o bandă din 20 de membri, care terorizau East Harlemul şi Manhattanul, jefuind bănci, magazine, depozite. Ulterior, când li s-a alăturat Lucky Luciano, afacerile lor au virat tot mai mult înspre pariuri şi jocuri de noroc. Iar apoi, exploatând Prohibiţia, au trecut şi la contrabanda cu alcool, sub acoperirea unei firme de închirieri de maşini. După ce s-au asociat şi cu Arnold Rothstein, contrabanda lor s-a extins pe toată Coasta de Est.

Banii curgeau în valuri, iar tânărul Bugsy n-a ezitat să se bucure de ei, cumpărându-şi ceasuri şi haine scumpe, pe care le etala prin cluburile selecte. În 1931, la doar 25 de ani, avea atâţia bani încât şi-a putut achiziţiona lesne un apartament în ultraluxosul Waldorf Astoria Towers din Manhattan. În această perioadă a sa de fantastică ascensiune, Bugsy a luat parte la cel puţin zece crime. Nu s-a bucurat, însă, prea mult de apartamentul din Mahattan, căci pe la jumătatea anilor ’30, s-a mutat din New York în Los Angeles, acolo unde tânjea de ceva vreme să înfiinţeze un nou cuib de gangsteri, pentru a-şi lăsa amprenta şi pe Coasta de Vest. Ceea ce a şi făcut. Şi nu doar prin jocurile de noroc, ci, de data asta, şi prin droguri. De altfel, Bugsy e cel care a iniţiat traficul de droguri între Mexic şi America.

Dar mai era ceva. Bugsy avea o fascinaţie enormă pentru filme şi actori şi, în sinea lui, şi-ar fi dorit să fie un star de cinema. De unde şi plăcerea de-a vizita platourile de filmare de la Hollywood, după ce a reuşit să se infiltreze în lumea mondenă de acolo şi să-şi facă prieteni. De altfel, la un moment dat, Siegel a organizat un screentest… doar plăcerea lui. Printre prietenii săi se numărau nume mari, precum Clark Gable, Gary Cooper şi Cary Grant, Jean Harlow, Tony Curtis, Frank Sinatra, dar şi boşii marilor studiouri de film - Louis B. Mayer, de la Metro Goldwyn Mayer, şi Jack L. Warner, de la Warner Bros. Niciunul dintre aceştia nu lipsea de la petrecerile extravagante pe care Bugsy le organiza la reşedinţa lui din Beverly Hills. În egală măsură, în culisele acestor extravaganţe, lumea ştia şi bârfea asiduu despre păcatele lui Siegel. Împrumuta bani de la vedete de câte ori avea chef, ştiind că acestea n-ar avea curajul să-I ceară banii înapoi. În plus, preluase controlul asupra sindicatelor din Hollywood, pe care le manipula după bunul plac, înscenând greve ale angajaţilor, pentru a forţa studiourile de film să-i umple contul de bani pentru ca filmările să poată continua… Cu alte cuvinte, Bugsy era o forţă invizibilă în Cetatea Filmului.

În 1946, ajuns la 40 de ani, se săturase de eticheta de gangster. Ar fi vrut altceva: să se transforme în mogul al imobiliarelor şi aşa a început dezvoltarea visului său cu cazinoul Flamingo din Las Vegas. Unul construit cu bani grei: 6 milioane de dolari, adunaţi de la prietenul Meyer Lansky şi alţi gangsteri cu care s-a asociat. O sumă care în banii de azi ar însemna circa 75 de milioane de dolari. Cu aceste cheltuieli uriaşe, Flamingo a fost inaugurat în decembrie 1946, doar parţial din proiect fiind gata… Şi, spre marea dezamăgire a lui Bugsy, toţi marii lui prieteni de la Hollywood, toate marile VIP-uri care altădată juraseră că-i sunt prieteni, nu s-au arătat la inaugurare…  Astfel, la acel moment, Flamingo a fost considerat un eşec colosal, în primele două săptămâni de la deschidere înregistrând pierderi uriaşe - motiv pentru care în ianuarie 1947 era deja închis. Redeschis două luni mai târziu, după ce Siegel a cerut clemenţă investitorilor, promiţând profit, Flamingo a început să dea semne de resuscitare. Dar prea slabe şi prea târziu. Grupul de mafioţi care creditaseră marele proiect îşi pierduse răbdarea, comandând asasinarea lui Bugsy. Ceea ce s-a şi întâmplat, pe 20 iunie 1947, pe când el se afla la casa iubitei lui din Beverly Hills, citind Los Angeles Times. Bugsy a fost împuşcat din afara casei de un asasin plătit. În urma lui, Flamingo a devenit din ce în ce mai înfloritor, devenind prima afacere prosperă deţinută de Mafia în Las Vegas. Iar azi Bugsy este creditat ca tată al Las Vegasului, marele vizionar al acestui Oraş al Păcatelor din deşert. Nu toţi istoricii şi biografii sunt de acord, însă. “Ben Siegel nu a inventat combinaţia de resort cu cazinou de lux din Las Vegas. La momentul la care a ajuns el acolo, existau deja câteva cazinouri şi hoteluri care funcţionau. Nu el a fondat faimoasa Las Vegas Strip. Dar prin moartea lui legată de Flamingo,  a adăugat la faima şi atracţia acestei destinaţii ca un loc al pierzaniei”, scrie Robert Lacey, biograful lui Meyer Lansky. Uciderea lui Bugsy a rămas un caz nerezolvat.