Povestea amantei Papei care era numită, la Roma și la Vatican, „mireasa lui Hristos”

O adolescentă cu ochi negri și păr celebru pentru strălucirea lui a devenit amanta celui mai controversat papă al Renașterii. Giulia Farnese, femeia pe care Vaticanul o știa drept „mireasa lui Hristos”, a fost nu doar iubita lui Alexandru al VI‑lea, ci și instrumentul prin care familia ei a urcat spectaculos în ierarhia Bisericii.

Giulia Farnese s-a născut în 1474, într-o familie nobilă din Latium, într-o epocă în care alianțele matrimoniale și favorurile papale decideau destine. Avea doar 15 ani când a fost căsătorită cu Orsino Orsini, într-o uniune aranjată care o lega de una dintre cele mai influente familii ale Romei. Zestrea ei, de 3.000 de florini de aur, era considerabilă, dar adevărata ei valoare avea să se dovedească abia după ce cardinalul Rodrigo Borgia, viitorul Papa Alexandru al VI‑lea (pontificat: 1492–1503), a intrat în viața ei.

Nu se știe dacă Borgia s-a îndrăgostit de Giulia sau dacă Adriana de Mila, ruda Orsinilor, a orchestrat apropierea pentru a obține avantaje politice. Cert este că, în 1493, Giulia locuia deja într-un palat ridicat lângă Vatican, împreună cu Adriana și cu Lucrezia Borgia, fiica papei, cu care a legat o prietenie strânsă. Papa avea acces direct la apartamentele lor printr-un culoar secret - un detaliu consemnat de cronicarii vremii și care a alimentat scandalul public. Roma o numea „curva Papei”, iar clericii o porecleau, cu ironie, „mireasa lui Hristos”.

Frumusețea Giuliei era celebră. Contemporanii o descriau ca având ochi mari și negri, o față rotundă și grațioasă și un păr atât de impresionant încât Lorenzo Pucci, cumnatul ei, scria: „are cel mai frumos păr pe care ți-l poți imagina”. Doamnele ei de la curte povesteau că dormea în lenjerie neagră pentru a-și accentua pielea foarte deschisă. Giorgio Vasari a identificat-o în frescele lui Pinturicchio din Apartamentele Borgia, unde apare alături de Lucrezia Borgia, o dovadă vizuală rară, pentru că, după ce fratele ei, Alessandro Farnese, a devenit la rândul lui papă sub numele Paul al III‑lea (pontificat: 1534–1549), a ordonat distrugerea portretelor Giuliei pentru a șterge urmele relației scandaloase.

Papa Alexandru al VI-lea.

Relația cu Papa Alexandru al VI‑lea a fost profitabilă pentru familia Farnese. În 1493, Giulia a reușit să-i obțină fratelui ei, Alessandro, titlul de cardinal, ceea ce s-a tradus ca începutul unei ascensiuni spre tronul papal. În același timp, viața ei personală devenea tot mai complicată. În 1492, Giulia a născut o fetiță, Laura. Tatăl copilului rămâne un mister: soțul ei, Orsino, sau Papa? Niciun document nu clarifică.

În 1494, Giulia l-a înfuriat pe papă plecând fără permisiunea lui la Capodimonte, pentru a fi alături de fratele ei, Angelo, aflat pe moarte. A fost capturată de trupele franceze ale lui Carol al VIII‑lea și eliberată doar după plata unei răscumpărări de 3.000 de scuzi. Episodul a alimentat legenda ei: o femeie atât de dorită încât armatele o considerau monedă de negociere.

Alexandru Ioan Cuza și Elena Rosetti, un mariaj boieresc transformat într-un scandal al secolului XIX

Seducătoarea erudită a ajuns regină britanică după ce regele a avut-o amantă pe însăși sora sa. Vremuri întunecate la Palat

Matroana de la Curtea Franței. Amanta detestată care conducea un harem cu minore pentru rege, în Parcul Cerbilor

Giulia Farrnese a rămas alături de Papa Alexandru al VI‑lea până în 1499–1500, când, ajunsă la 25–26 de ani, a fost înlocuită cu amante mai tinere. Maria Bellonci, istorica familiei Borgia, notează că despărțirea a fost amiabilă, gestionată de Adriana de Mila. Orsino Orsini a murit curând, iar Giulia s-a retras la Carbognano, într-un castel oferit chiar de fostul ei amant. Acolo a devenit guvernatoare a orașului, o poziție rară pentru o femeie în epocă, unde a rămas până în 1522. S-a recăsătorit cu Giovanni Capece Bozzuto, un baron napolitan, și a revenit la Roma pentru nunta fiicei sale, Laura, căsătorită la doar 13 ani cu Niccolò della Rovere, membru al unei familii papale rivale. Giulia a murit în 1524, la 50 de ani, în casa fratelui ei, Alessandro,devenit între timp Papa Paul al III‑lea.

Astăzi, amanta Papei, Giulia Farnese, rămâne una dintre cele mai enigmatice figuri feminine ale Renașterii italiene: o adolescentă transformată în simbol erotic al Vaticanului, o femeie folosită ca instrument politic, o frumusețe pe care istoria a încercat să o șteargă, dar pe care scandalul a făcut-o nemuritoare. Un scandal reliefat în epoca modernă în serialul „Borgia”.

FOTO: Profimedia