EXCLUSIV - Splendida Daniela Nane, fostă Miss România, se destăinuie: „Nu mai țin să demonstrez nimic și nici să «salvez» pe cineva“
La început de toamnă, actriţa a revenit într‑un rol puternic pe micul ecran, în paralel cu succesul pe care-l trăieşte în cinematografie alături de regizorul Igor Cobileanski şi care o duce pe covoarele roşii internaţionale.
Avem în fața noastră o femeie superbă, reper de frumusețe nu doar printre actrițe, ci printre personalitățile feminine din țara noastră. O fostă Miss România care nu s-a complăcut în rolul de model pe catwalk, ce poate ar fi dus-o la Tokyo sau Milano, ci s-a dedicat artelor – teatrului, filmului, muzicii, spectacolelor culturale – și s-a lăsat admirată în nenumăratele nuanțe pe care i le-au oferit scena sau ecranul, care au dus-o pe covoare roșii, de la TIFF, la GOPO până la Cannes și Marbella (unde va ajunge în curând cu multi-nominalizata producție „Comatogen”). Acum o vom revedea și pe micul ecran, într-o ipostază și mai matură, lucrând alături de echipa lui Anghel Damian și Lia Bugnar pentru cel mai aşteptat serial din această toamnă de la PRO TV.
Despre strălucitoarea ei carieră profesională, dar și despre împlinirea ei în sfera personală, ca mamă a unui tânăr care ar fi putut deveni, la rândul lui, actor, Daniela Nane vorbește cu aceeași naturalețe care a însoțit-o în toate etapele vieții. Nu e o actriță care să fi trăit din expunere sau din strategii de imagine, rămânând mereu discretă şi apărând în prim-plan doar atunci când are ceva de comunicat sau de promovat. Mulți „n-au decât o imagine presupusă despre cine sunt, cum gândesc și ce pot“, după cum ne mărturisește chiar ea, tocmai pentru că nu a cultivat niciodată o prezență publică constantă și nu a folosit social media ca instrument de autopromovare.
În schimb, universul artistic și paleta largă de personaje în haina cărora a intrat i-au dat „ușurința de a înțelege moduri diferite de gândire și de viață“. Iar această capacitate de a jongla cu lumi diferite, fără să le confunde cu propria ei viață, se vede limpede în noul rol din „Fără urmă”: un personaj cu zone sensibile, tensionate, care cere nu doar tehnică, ci și o înțelegere fină a psihologiei umane.
OK!: Daniela, te regăsesc mereu mai frumoasă! Ne revedem cu ocazia lansării serialului Fără urmă la Pro TV, dar trebuie să spunem că ai avut o vară plină de proiecte, o vară începută la GOPO, apoi continuată la Cannes cu filmul „Comatogen” al lui Igor Cobileanski. Cum a fost întreaga experiență?
Daniela Nane: A fost o aventură să pot ajunge la Gala GOPO, la care eram nominalizată la Premiul pentru cea mai bună actriță în rol principal. Eram la un festival de film la Los Angeles, tot cu „Comatogen”, și a trebuit să iau un zbor cu două escale ca să ajung la timp. Mă bucură traseul festivalier al filmului, în octombrie o să mergem și la Festivalul de film din Marbella, a fost selectat de curând. Igor Cobileanski a făcut un film apreciat de critică și iubit de public și sunt recunoscătoare.
La Cannes, ai participat și la premiera filmului lui Cristian Mungiu, „Fjord”, premiat cu Palme d’Or. Care a fost vibrația sălii?
Daniela Nane: Invitația a venit pe neașteptate, știam că nu mai e niciun loc disponibil și bucuria a fost cu atât mai mare cu cât am simțit încântarea întregii săli. S-a aplaudat minute în șir și mă simțeam atât de mândră și bucuroasă de parcă eram parte din echipă. E un film fabulos, trebuie văzut.
„Sunt designeri români foarte valoroși. E bine să-I încurajăm”
Ai defilat pe același covor roșu și ai fost în aceeași sală cu Demi Moore, Sharon Stone, Carla Bruni, Julie Gayet, Charlotte Gainsbourg. Cum a fost să le vezi, să fii parte din povestea aceleiași seri elegante și memorabile de pe Coasta de Azur?
Daniela Nane: Eu m-am dus la Cannes ca în vacanță, n-am avut niciun fel de așteptări, profesional vorbind. Da, m-am simțit bine, dar nu sunt genul care să alerge după vedete și nici nu cred că „se ia“ valoarea de box-office prin expunere. A fost o experiență pe care am trăit-o mai mult în interior, cu gratitudine și bucurie, mulțumind Cerului pentru tot ce înseamnă viața mea acum.
Știu că te-am admirat în creația lui Cătălin Botezatu pe care ai purtat-o atunci și că și la GOPO ai avut o rochie de seară semnată tot de el... Cum se simte să fii un fashion icon și un ambasador al modei românești?
Daniela Nane: E mult spus fashion icon, chiar nu sunt. Îmi plac rochiile frumoase și am gust când aleg, dar nu urmăresc atent trendurile și noutățile, pentru că mă simt atrasă mai mult de simplitate și clasic. Am găsit mereu rochii splendide la Cătălin Botezatu, dar și la Doina Levintza, Irina Schrotter și Elena Perseil. Sunt designeri români foarte valoroși. În ultima vreme am descoperit și alte branduri românești care merită cunoscute, cum ar fi Mihaela Andronic, Musette, Marelbo, Ginissima, e bine să-i încurajăm.
Serialul „Fără urmă” de la PRO TV marchează o revenire puternică a ta pe micul ecran, după mulți ani dedicați teatrului și evenimentelor culturale. Ce te-a atras la acest rol și cum se simte acum ritmul filmărilor?
Daniela Nane: M-a atras echipa, sunt realizatori cu operă valoroasă și sunt fericită că m-au ales pentru proiect, iar rolul nu e chiar ușor, o să vedeți de ce din primul episod. Abia aștept zilele de filmare și noile episoade să le citesc – din lectură e așa pasionant, încât jucat de actori sunt sigură că va fi impresionant.
Cum e să lucrezi cu generația lui Anghel Damian, Aylin Cadîr, Adela Popescu?
Daniela Nane: Anghel e un regizor foarte bun, îl ajută mult și faptul că e actor, ca și pe Lia Bugnar, de altfel. Scenariile sunt foarte bine scrise, așa că totul e mai ușor de construit actoricește. Toată distribuția e minunată – și Aylin, și Adela, dar și Mihai Constantin, Tiberius Zavelea, Șerban Gomoi, Alex Calangiu. E o bucurie să fiu cu ei pe platou.
Dincolo de teatru, ai creat și spectacole de muzică și poezie, ca „Pianul cu poeme” sau „La fereastra cu pisică”, unde și look-ul tău e unul romantic. Simți o nostalgie după alte vremuri, ți-ar fi plăcut să trăiești într-o altă epocă?
Daniela Nane: Profesia mea îmi dă ocazia să mă transpun în alte epoci și am căpătat ușurința de a înțelege moduri diferite de gândire și de viață. Indiferent de epoci, năzuințele umane profunde sunt cam aceleași, iar odată ce nevoile de bază sunt acoperite, sufletul omenesc tinde spre creștere, contribuție în societate, spiritualitate înaltă și iubire. „Toate-s vechi și nouă toate“, ca în „Glossa” lui Eminescu.
Publicul reacționează imediat la numele Daniela Nane. Ce anume din aura lui crezi că atrage mai mult?
Daniela Nane: Nu știu, depinde de public. Țin minte că eram odată la un concert la Ateneu cu fiul meu, avea vreo șapte ani, și văzând că mă salută mulți oameni, m-a întrebat: „Mama, pe tine te cunoaște toată lumea?“. I-am zis că oamenii de acolo vin cu siguranță și la teatru și de aceea m-au recunoscut și mă salută, dar dacă mergem în mall, n-o să fie la fel. Sunt oameni care nu m-au văzut niciodată pe scenă și n-au decât o imagine presupusă despre cine sunt, cum gândesc și ce pot.
Frumusețea este deja un atu proverbial în cazul tău. Au existat momente în care te-a pus în situații delicate în breaslă? Ai simțit vreodată invidii sau tensiuni din partea altor colege?
Daniela Nane: Ce subiect delicat! Voi răspunde simplu „Da“ și mă voi opri aici.
Ce visuri avea tânăra Daniela Nane în 1991, când a fost desemnată Miss România și, ulterior, ne-a reprezentat la Miss Universe?
Daniela Nane: Eu voiam să fiu actriță, de mică mi-am dorit. Doar că eram foarte timidă și profesorul care mă pregătea pentru facultate m-a aruncat în ocean ca să înot, adică m-a trimis la o experiență de scenă necesară. Îți dai seama ce a însemnat pentru o fată pudică să defileze în costum de baie... Câștigând titlul, a trebuit să particip la Miss Universe, dar m-am întors repede din S.U.A. pentru că începea examenul la facultate. Acolo am avut oferte să mă duc să lucrez ca model la Tokyo sau la Milano, dar nu știam noi pe vremea aceea ce profesie e asta, de model, eu actriță voiam să fiu.
Când ai urcat ultima oară ca model pe un podium de modă?
Daniela Nane: Anul trecut, la un show Doina Levintza cu actriță-model, în regia lui Răzvan Mazilu. Un show la care vă invit și pe 25 septembrie, la Teatrul Odeon, găsiți mai multe detalii pe site-ul teatrului.
Am citit că familia te-a orientat spre Medicină, deși ai primit o educație artistică: balet, dansuri de societate. Ai supărat inițial pe cineva alegând Actoria?
Daniela Nane: Nu s-a supărat nimeni, părinții mei m-au susținut atunci când au înțeles că asta îmi doresc din tot sufletul și că am și aptitudinile necesare. Mama m-a dus la un actor de la Teatrul Național din Iași care, după ce i-am spus câteva texte, i-a zis mamei: „Lili, îți dau o veste proastă. Fata ta are talent, las-o să meargă la București“. Pe mine m-a bucurat că a zis că am talent, dar m-a mirat foarte tare acea „veste proastă“. Cum adică veste proastă, asta era o veste bună?! Mai târziu am aflat că mama îl rugase să mă descurajeze cu actoria, că „are minte bună și poate să facă Medicina“. Și îi sunt recunoscătoare că, după acea discuție, m-a susținut să-mi urmez visul, deși n-a fost ușor. Erau 3-4 locuri pe an, iar eu a trebuit ca în ultimul an de liceu să fac drumuri repetate la București, pentru pregătire.
„Fiul meu avea toate aptitudinile să facă actorie, dar a ales altceva”
Ai sărbătorit-o recent pe mama ta la împlinirea vârstei de 80 de ani și spuneai că „nu ar încăpea într-o carte lucrurile pentru care trebuie să îi mulțumesc“. La fel, tatăl tău a împlinit vara aceasta 80 de ani și cred că te simți norocoasă că încă îi ai. Sunt încă „farul“ tău, stâlpii emoționali din viața ta?
Daniela Nane: Cât timp avem părinții în viață, ne mai putem simți copii, indiferent câți ani avem. Și eu, și fiul meu ne simțim norocoși că îi avem, că sunt sănătoși și că se pot deplasa și prețuim momentele în familie. Acum sunt la Breaza, la răcoare, și-au luat o căsuță acolo și stau aproape toată vara.
La rândul tău ești mamă. Ce drum în viață a ales Codrin, fiul tău de 26 de ani?
Daniela Nane: Codrin a fost de mic precum Făt-Frumos, era bun la toate: vocabular, gândire matematică, sport, empatie. A ajuns un bărbat superb, pe care îl iubesc enorm și îl susțin în tot ce construiește pentru viața lui. Lucrează independent, e foarte bun coach pe traume și abuzuri, a rezolvat cazuri dificile și are clienți care vin din vorbă în vorbă. Avea toate aptitudinile să facă actorie, dar a ales altceva, în acord cu chemarea sufletului lui.
E genul profund, care ți-a moștenit sensibilitățile, sau e genul pragmatic?
Daniela Nane: E un tip profund, cu o cultură vastă și amplă disponibilitate sufletească, dar și cu o gândire pragmatică. E atât de matur în ce crede și spune de parcă are mult mai mult decât 26 de ani.
Ce sfat i-ai dat în materie de iubire?
Daniela Nane: Să-și urmeze chemarea sufletului și, când iubește, să o facă total, cu bucurie.
Dacă ar fi să rezumi această etapă a vieții într-o singură idee, ar fi despre self-awareness, despre liniște sau despre reinventare?
Daniela Nane: Ar fi despre plenitudine. Cu timpul am înțeles cine sunt și ce mă bucură, nu mai țin să demonstrez nimănui nimic și nici să „salvez“ pe cineva. Contribui la binele și bucuria lumii, trăiesc cu recunoștință și cu o curiozitate entuziastă pentru ce va să vină. Sunt foarte conștientă de lumea în care trăim și, învățându-i mecanismele, am decis să fiu de partea Binelui.
FOTO: Mădălina Păun, Cristian Radu Nema
