Starurile anilor ’20. Astăzi: Rudolph Valentino

Oamenii vremurilor Marelui Gatsby sunt legendele zilelor de azi. Învăluiţi în mister, incitanţi, intriganţi, eroi negativi, dive dificile sau cuceritori exotici, cu toţii alcătuiau un mix al pasiunilor trăite între primejdie şi lux, asemenea romanului lui F. Scott Fitzgerald.

Oamenii vremurilor Marelui Gatsby sunt legendele zilelor de azi. Învăluiţi în mister, incitanţi, intriganţi, eroi negativi, dive dificile sau cuceritori exotici, cu toţii alcătuiau un mix al pasiunilor trăite între primejdie şi lux, asemenea romanului lui F. Scott Fitzgerald.

Rudolph Valentino a fost latin loverul prin excelenţă al anilor ’20, cu farmecul său de italian ce transpira prin toţi porii, dincolo de peliculă… Fără cuvinte, desigur, căci Valentino cucerea femeile prin filmul mut. Chiar şi povestea vieţii lui e una incitantă, care contribuie la alura de cuceritor cu accente de gigolo, căci năs­cut pe 6 mai 1895 în Puglia, Valentino a fost dansator într-un nightclub din New York, ajungând amantul bogătaşei Blanca de Saulles, căsătorită cu un prosper om de afaceri. Şi pentru ca totul să fie ca într-un scenariu de film, Rudolph şi-a com­plicat imediat existenţa, apărând ca martor la procesul de di­vorţ al acesteia. Iar când Blanca l-a împuşcat pe fostul ei soţ, Valentino a fugit din oraş, de teamă să nu fie din nou chemat ca martor într-un proces mult mai grav. Aşa se face că, la doar 22 de ani, când a aterizat în Los Angeles, cu gândul de-a face o carieră în filme, Rudi avea deja în spate o savuroasă poveste ruptă parcă dintr-un roman…

Iar în Cetatea Filmului, avea să scrie cu uşurinţă alte file, continuând pentru început să danseze pentru o se­lectă clientelă feminină de vârstă avansată, venerabilele doamne împrumutându-i tânărului cuceritor maşinile lor de lux… Se înţelege, deci, cam cum au fost primii lui paşi la Hol­lywood: pe scumpele covoare din dormitoarele din Mulhol­land Drive. Încetul cu încetul, Valentino a pătruns şi pe plato­urile de filmare: la început ca dublură, apoi în roluri din ce în ce mai proeminente. Momentul de glorie: personajul principal din pelicula „The Sheik“, în 1920, când apariţia lui încărcată de erotism se spune că le-a făcut pe unele femei să leşine. De-a dreptul revoltător pentru bărbaţii acestora, care îl găseau efe­minat (există numeroase cărţi despre ipoteza că Valentino ar fi fost, de fapt, un homosexual undercover, fără dovezi clare, însă), modelul masculului american de pe marele ecran la acea vreme fiind opusul lui, starul Douglas Fairbanks.

Dă click pe următoarea şi citeşte mai departe!

Cu siguranţă că pentru respectabilii domni conserva­tori de atunci era de-a dreptul revoltătoare şi viaţa lui – în 1920, actorul era căsătorit de un an cu actriţa Jean Acker, o brunetă lesbiană care a regretat decizia chiar în noaptea nun­ţii. Astfel, marele sex simbol Valentino, care arunca femeile în delir, s-a trezit el însuşi aruncat... afară din dormitor, cu mari­ajul neconsumat. Divorţat în 1921, Rudi a depăşit repede deza­măgirea, îndrăgostindu-se de Natacha Rambova, care se ocupa de costume şi decoruri în industria cinematografică hollywo­odiană. Dar ce folos, dacă s-a grăbit, într-un impuls pasional latin, s-o ia de nevastă înainte de-a trece un an de la divorţul de Jean, cum cerea aberanta lege californiană de-atunci?! Şi iată-l pe Valentino după gratii, pentru bigamie, cauţiunea fiin­du-i plătită abia câteva zile mai târziu.

Viaţa lui era de departe mult mai interesantă decât fil­mele sale. Iar iubirea cu Rambova una toxică, doamna Va­lentino fiind antipatizată de tot anturajul lui. Într-atât încât a ajuns să-i fie interzis accesul pe platourile de filmare în con­tractul actorului. Finalmente, comportamentul ei ultraposesiv şi dictatorial a dus la divorţ în 1925 şi l-a făcut pe Rudi să-i lase doar un sfidător dolar în testamentul său. Iar testamentul a intrat în vigoare cu mult mai devreme decât s-ar fi aşteptat oricine – şi într-un mod de-a dreptul stupid pentru un star de talia lui. Internat de urgenţă pe 15 august 1926, cu apendicită şi ulcer gastric, a fost diagnosticat cu peritonită şi, ulterior, cu pleurită. Decesul lui, la doar 31 de ani, a scos pe străzile New York-ului peste 100.000 de oameni, cazurile de sinucidere a unor fane dând proporţii de tragedie naţională înmormântă­rii. Lumea nu mai văzuse aşa o isterie în jurul unui star, căci Valentino a rămas în istoria cinematografiei ca cel dintâi sex simbol fabricat de Hollywood.

foto: guliver/getty images, media pro distribution