Eric Clapton, ţintuit într-un scaun cu rotile, de parcă îşi aştepta resemnat sfârşitul

Legendarul chitarist britanic, creatorul nemuritoarelor hituri „I Shot the Sheriff“, „Layla“, „My Father’s Eyes“, „Wonderful Tonight“ şi „Tears in Heaven“, îşi trăieşte ultimii ani în suferinţă şi solitudine, fiind privat chiar şi de cea mai fidelă parteneră de viaţă a sa, chitara.

Lacrimi şi tăcere pentru artistul care pare că-şi aşteaptă resemnat sfârşitul.

Încă de anul trecut, Eric Clapton a anunţat public că nu mai poate cânta din cauza unei boli incurabile, neuropatia periferică, care afectează conexiunea sistemului nervos periferic cu creierul şi coloana vertebrală. „A început cu dureri de spate şi s-a transformat în ceea ce medicii numesc neuropatie periferică, când simţi şocuri electrice care parcă îţi coboară pe picioare. A trebuit să îmi dau seama cum mă voi descurca cu asta, cât şi cu alte lucruri, cum ar fi faptul că îmbătrânesc“, a declarat artistul pe care simptomele resimţite la nivelul mâinilor şi picioarelor (furnicături, amorţeală, slăbiciune generalizată) l-au imobilizat întrun scaun cu rotile.

Deşi pe scenă nu i se vede suferinţa, în viaţa privată se ajută de un scaun cu rotile.

„Pentru că încă mă recuperez după dependenţa de droguri şi alcool, cred că e un lucru mare că încă sunt în viaţă. Probabil, ar fi trebuit să mor de mult. Însă, pentru anumite motive, am fost smuls din ghearele Iadului şi mi s-a dat o nouă şansă. Încă pot să cânt, însă mi-e destul de greu câteodată, mă refer la efortul fizic. Devin din ce în ce mai bătrân, e greu. Consumam câte trei sticle de brandy cu mâini întregi de codeină şi am fost la un pas să dau colţul. E un miracol că încă mai sunt aici, serios“, a mai spus Eric Clapton, pentru care ziua în care a împlinit 72 de ani (31 martie) a trecut fără tam-tam, departe de soţia sa cu care e în pragul divorţului, Melia McEnery, şi de cele trei fiice ale lor, Julie (16) Ella (14) şi Sophie (12). Nici Ruth, fata de 32 de ani din relaţia cu Yvonne Kelly, nu i-a dat vreun telefon...

Cel mai mare regret, pierderea fiului său, Conor.

Britanicul credea, în anii ’80, că numai sinuciderea îl poate scăpa de vicii – vicii care duseseră şi la divorţul lui de Pattie Boyd. Doar naşterea fiului său, Conor, în 1986, din relaţia sa cu italianca Loredana Dal Santo, l-a pus pe gânduri. „Când s-a născut, cei de la spital mi l-au dat să îl ţin în braţe. Am fost vrăjit, m-am simţit mândru, deşi nu ştiam nimic despre copii. Am considerat că, fiind tată, e timpul să mă maturizez“, povesteşte artistul în autobiografia sa. „Problema era alcoolul, pe care îl controlam tot mai greu. Îmi iubeam copilul, dar de câte ori îl vedeam la Milano, singurul lucru la care mă gândeam era cât timp va mai trece până când Lori îl va culca pentru ca eu să pot bea din nou.“ Din păcate, Conor a murit la patru ani, după ce a căzut de la etajul 53 al unei clădiri din New York. Dispariţia lui a creat un gol imens în inima lui Eric, dar a dat naştere unuia dintre cele mai frumoase cântece, „Tears in Heaven“, care a impresionat atât de tare, încât a primit mai multe premii Grammy. Cu asemenea poveşti, e de înţeles de ce Clapton este astăzi o epavă. Pe 29 martie, paparazzi l-au surprins în aeroportul din L.A. în timp ce se pregătea să se îmbarce spre Londra, după ce îşi anulase două concerte din cauza unei bronşite severe. El le-a promis fanilor săi că se va revanşa în septembrie, dar medicii îi recomandă repaus absolut şi linişte. Prea multă linişte...

Foto: Guliver/Getty Images/ Rex Features