News

Dosarele secrete privind asasinarea preşedintelui John F. Kennedy, ţinute încă un an departe de ochii publicului, din ordinul lui Joe Biden

de admin

Dosarele secrete privind asasinarea preşedintelui John F. Kennedy, ţinute încă un an departe de ochii publicului, din ordinul lui Joe Biden camera-retro icon Vezi galeria 11 poze

Cel mai cumplit asasinat din lumea politică contemporană fascinează şi astăzi prin misterul ce planează asupra autorului, a "glonţului magic" şi a dărâmării "mitului din Camelot". De ce se amână, totuşi, desecretizarea arhivelor? De ce rămâne "găluşca fierbinte" pe care şi-o pasează preşedinţii unul altuia?

În ultimele decenii, asasinarea preşedintelui John F. Kennedy, la 22 noiembrie 1963, s-a aflat în atenţia unor comisii de anchetă, a constituit subiectul unor nenumărate cărţi şi filme, stimulând şi apariţia celor mai diverse teorii conspiraţioniste. Întrebările erau: "Cine l-a ucis pe preşedintele american?", "De ce a fost lichidat?" Sau, mai precis, "Cine a comandat asasinatul?". Întrebările sunt îndreptăţite, cu atât mai mult cu cât varianta unicei implicaţii a lui Lee Harwey Oswald, un labil psihic cu simpatii comuniste, care la rândul său a fost asasinat la numai două zile după faptă, pare neverosimilă.

Asasinarea lui John Kennedy la 22 noiembrie 1963 a generat mai multe teorii ale conspiraţiei decât oricare crimă din istorie. Cu atât mai mult cu cât Kennedy era un "preşedinte incomod", care nu dorea ca entităţile financiare să mai dicteze în politică, dar avea de dus şi un mandat foarte greu, în timpul "crizei rachetelor din Cuba", în contextul războiului rece cu U.R.S.S.

Dallas, 22 noiembrie 1963

Şi acum ni se derulează în faţa ochilor imaginea cu cuplul prezidenţial american traversând cu limuzina decapotabilă centrul oraşului Dallas împreună cu guvernatorul statului Texas şi partenera acestuia. Pe marginea străzilor, mulţimea îl aclama pe preşedinte. Prin larma străzii, brusc, la 12:30, s-au auzit trei focuri de armă: primul şi-a ratat ţinta şi toată lumea a crezut că sunetul a fost provocat de o petardă; al doilea glonţ l-a nimerit pe preşedinte în spate, i-a ieşit prin gât, după care l-a lovit şi pe guvernator - "teoria glonţului magic"; iar al treilea glonţ a fost cel fatal, lovindu-l pe J.F. Kennedy în cap.

Preşedintele a fost transportat de urgenţă la spital, dar rănile sale erau mult prea grave. Medicii au declarat ora decesului la 13.00, după zeci de minute de încercări disperate de a-l salva.

Winston Lawson, agentul din Serviciile Secrete care a organizat ruta convoiului preşedintelui John F. Kennedy în Dallas şi care se afla în maşina din faţa vehiculului prezidenţial atunci când Kennedy a fost asasinat, a trăit toată viaţa reproşându-şi că el a ales ruta convoiului lui Kennedy. Sunt singurul agent din istoria Serviciilor Secrete sub ochii căruia preşedintele Statelor Unite a fost ucis. Am momente în care aş fi vrut să nu mă fi născut”, a spus Lawson, care a lucrat timp de 22 de ani pentru Serviciile Secrete, sub comanda a şapte preşedinţi, de la Dwight D. Eisenhower până la Ronald Reagan, şi care, după asasinatul lui Kennedy, obişnuia să viziteze cimitirul Arlington la fiecare aniversare a morţii preşedintelui JFK. 

Lee Harvey Oswald

Urmărind firul împuşcăturilor, autorul împuşcăturilor a fost indicat în persoana lui Lee Harvey Oswald, simpatizant comunist. El a fost arestat la scurt timp şi pus sub acuzare pentru asasinarea lui J.F. Kennedy. O puşcă cu lunetă, presupusa armă a crimei, a fost găsită asupra sa. Oswald a negat că l-a ucis pe preşedintele Statelor Unite, dar nu a putut fi judecat, deoarece a fost, la rândul lui, asasinat înainte de începerea procesului. Anchetele FBI şi CIA au încercat, între altele, să stabilească ce legături avusese Oswald cu spioni din Cuba şi fosta URSS.

Succesorul lui Kennedy, preşedintele Lyndon B. Johnson, ar fi ştiut de la bun început de implicarea Havanei în asasinat - susţine fostul şef al diplomaţiei americane Alexander Haig - dar a ordonat abandonarea acestei piste din cauza pericolului izbucnirii unui nou război mondial. În consecinţă, şeful FBI, J. Edgar Hoover, a ordonat încă de la începutul anchetei să nu fie scoase la lumină legăturile dintre Oswald şi Cuba, avertizând textual: „Dacă vom dovedi implicarea Havanei, ne vor ţiui rachetele nucleare pe la urechi.” Iar politicul american a reuşit să treacă sub preş unul dintre cele mai cumplite asasinate, punând la păstrare mii de documente legate de asasinat.

Asasinarea lui Lee Harvey Oswald

Şi, deşi la 50 de ani de la acel moment fatidic, dosarele trebuiau să devină publice, abia în 2017, în timpul preşedinţiei lui Donald Trump, arhivele naţionale ale SUA au declasificat, în trei tranşe, o serie de dosare referitoare la acest caz. 

Probabil, cele mai importante au rămas la final, de vreme ce preşedintele Joe Biden doreşte amânarea desecretizării lor cu încă un an, până la împlinirea a şase decenii de la moartea lui Kennedy. Chipurile, din cauza pandemiei de COVID-19, arhiviştii au întârziat în examinarea dosarelor şi au nevoie de mai mult timp. Această amânare este necesară „pentru a preveni orice atingere adusă securităţii militare, operaţiunilor de informaţii, menţinerii ordinii publice şi conduitei în relaţiile externe”, motivează actualul preşedinte american într-un comunicat.

Cert e că şi acum, la aproape 60 de ani de la cumplitul eveniment, 61% dintre americani se îndoiesc de versiunea oficială. În mintea celor mai sceptici, Lee Harvey Oswald nu putea să acţioneze singur şi de aici au început să circule cele mai diverse teorii conspiraţioniste. Principala suspectă în acestă teorie a conspiraţiei rămâne agenţia de spionaj CIA, care a reuşit să ascundă până acum adevărul legat de implicarea sa. 

FOTO: Profimedia

Comentarii

Modifică Setările