Interviu

Exclusiv pentru OK! Mădălina & Dan Badea: „Suntem foarte pregătiţi să devenim părinţi“

Exclusiv pentru OK! Mădălina & Dan Badea: „Suntem foarte pregătiţi să devenim părinţi“

Ce se întâmplă când un comediant se îndrăgosteşte lulea de o corporatistă? Multe nopţi cu hohote de râs în Vamă, o cerere în căsătorie în Vegas şi... un Junior gata să vină pe lume în martie

A absolvit Actoria la clasa marelui Dem Rădulescu, de la care a preluat filonul comic, te-a cucerit în spectacolele de stand-up comedy, iar acum îl vezi la Antena 1, în rolul de co-prezentator, alături de Şerban Copoţ, al celui de-al şaselea sezon al emisiunii iUmor. Este o ipostază nouă pentru Dan Badea, despre care spune că îl consumă foarte tare în cele 10-12 ore de filmări. Aş zice că asta e doar încălzirea pentru ce va urma: cealaltă nouă ipostază care-l aşteaptă, cea de tătic, fiindcă în martie, când, soţia lui, Mădălina, va aduce pe lume primul lor copil, un băieţel. Am vorbit cu ei chiar pe platoul de la iUmor despre acest moment care le va schimba vieţile şi despre povestea lor de iubire.

Hai să începem cu momentul...

Ea ... conceperii! (râde) Eram într-o seară...

A fost un copil plănuit, nu-i aşa?

Da, plănuit. Şi, la trei luni de când ne hotărâsem în acest sens, s-a întâmplat.

Momentul când v-aţi hotărât a fost atunci când tu, Dan, i-ai făcut cadou un body şi i-ai zis: „Hai să ne apucăm de treabă!“.

El Da, apoi cu două săptămâni înainte de ziua mea, mi-a dat cadoul: o cutiuţă frumoasă. Şi mi-a zis: „Poţi să-l deschizi acum sau poţi aştepta până la ziua ta“. Ce om normal la cap ar mai fi aşteptat? Am deschis-o şi în cutiuţă erau body-ul şi deasupra testul pozitiv de sarcină. Am început să sar prin casă de bucurie. A fost o reacţie de om.... De om. Nu inteligent, nu aşa sau altfel. Pur şi simplu omul din mine.

Atunci te-ai gândit că ai vrea să fie băieţel?

Am tot discutat despre treaba asta. Iniţial, ne gândeam să fie fetiţă, că e mai delicată, că e mai cuminte. Pe urmă, am văzut şi băieţei drăguţi. Până la urmă am zis: „Ce-o fi, Doamne ajută să fie sănătos.“ Asta nu e doar o vorbă-n vânt.

Şi v-aţi gândit la nume? Acum ar putea să fie, în sfârşit, şi un Dan în acte în familie. Pentru că ştiu că tu eşti altfel în buletin.

Ar putea, dar ar fi o confuzie. Dan Badea Junior? Probabil o să-i punem alte nume şi lui şi tot Dănuţ o să i se spună. Ca să păstrăm tradiţia. (râde) Pentru că da, în buletin eu sunt Badea Robert Cristian. În familie am devenit Dănuţ, pentru că la botez aşa mi s-a zis. Când eram mic, am avut faţă de Dănuţ, bunică-miu mi-a zis aşa şi aşa am rămas... Nu poţi când te uiţi la o mogâldeaţă să-i zici: „Roberrrt!“. Dar în buletin nu cred c-a mai încăput Dănuţ. Pe vremea aia nu prea se puneau două nume. Acum pui câte vrei, şi şapte.

Ţi-e teamă de momentul ăsta, care te va responsabiliza? Eşti pregătit să nu mai faci planuri de vacanţă ca înainte, să nu mai dormi la fel de bine noaptea?

Da, sunt pregătit. Nu mi-e teamă. Ştiu că va fi o schimbare, dar ştiu că va fi în bine... Gata, de câte ori să mai mergem în Vamă? De câte ori se ne mai plimbăm prin Vegas?! Le-am bifat. Oricum, amândoi trăgeam în ultima vreme spre linişte, plajă liniştită... Cred că suntem foarte pregătiţi mental şi sufleteşte.

Dacă tot ai pomenit de Vamă, zic să-mi spuneţi şi povestea voastră. Că voi acolo v-aţi cunoscut.

S-a întâmplat în 2015, eram la Amphora, unde am văzut o fată superbă la bar, care semăna cu Kim Basinger. Era ca un magnet. Eu n-am fost în viaţa mea genul care să se ducă la o tipă s-o agaţe cu priviri şi replici din astea: „Hei, bună, ce faci?“. Dar mi-a plăcut să stau şi să observ cum tot veneau băieţii la ea, iar ea îi refuza. Asta era ocupaţia ei în Vamă: stătea acolo şi le spunea tuturor „Nu, mulţumesc, nu, te rog, nu e cazul...“. Aşa că nu m-am gândit c-aş avea vreo şansă cu ea. Dar cumva, nu ştiu cum, soarta probabil a făcut ca eu să mă împrietenesc cu o prietenă a ei. Şi aşa am intrat în cercul ei şi am început să glumim...

Ea Eu voiam să stau cu prietenii mei, nu să vorbesc cu vreun tip care venea la mine. La un moment dat, Dan a început să-i facă să râdă...

Dar tu l-ai recunoscut, ştiai cine e?

Da. Deodată m-am întors în dreapta, toţi prietenii mei erau pe jos de râs şi nu înţelegeam ce se întâmpla fără mine, pentru că voiam şi eu să râd. Apoi l-am văzut pe el şi mi-am dat seama că el e cauza. Aşa ne-am cunoscut.

El Liantul dintre noi a fost umorul, care chiar mi-a dat o şansă, pentru că, în mod normal, ei îi plăceau băieţii mult mai înalţi decât mine. Şi ea oricum se uita pe deasupra capului meu, că mai avea şi nişte platforme-n picioare.

Şi tu cum ai trecut peste diferenţa de înălţime? Te deranjează când poartă tocuri?

Deloc. Mi se pare că mă pune în valoare. Lu¬mea se uită: „Mă, ce-are ăsta de-o ţine pe femeia aia lângă el?!“.

Ea E foarte funny când mergem în alte ţări unde nu-l cunoaşte lumea. Cum a fost atunci în Paris, când s-a uitat acel tip la noi şi a zis: „Mamă, ce milionar rus o fi ăsta?!“ (râde)

El E clar că asta eram. Altfel, ce poate fi un piticuţ cu o blondă superbă înaltă lângă el?! Doar n-o fi comediant?! Nu-şi imaginează nimeni.

Ea M-a făcut foarte tare să râd. Sincer, la un moment dat mi-a venit să vomit de râs. Nu mi se mai întâmplase niciodată aşa ceva. Nu mai aveam aer, serios.

El Mă bucur că a avut nevoie să râdă şi mi-a dat o şansă pentru că, gândeşte-te, ea avea alte aşteptări. Dar cumva a zis: „Mmm, mai ştii?!“. Şi iată-ne aici.

Vezi că tu, dacă taci acum, confirmi ce zice el.

Ea Păi, chiar aşa e... Nu la modul că nu i-am dat nicio şansă, ci în sensul că aveam alte gusturi. Dar pentru că el s-a împrietenit foarte tare cu prietenii mei, la sfârşitul verii, după Vamă, când ne strângeam în Bucureşti, îl invitau şi pe el. Aşa că noi la început am avut o perioadă în care am fost doar amici, apoi uşor, uşor am început să nu-l mai văd doar ca pe un prieten. Ştii când abia aştepţi seara să faci ceva ce-ţi place? Exact aşa erau pentru mine întâlnirile mele cu el.

El Era evident în tot grupul c-o plac foarte mult. Ea ştia treaba asta.

Ea Într-o seară când eram cu prietenii, am spus eu că aş mânca ceva dulce. El a ieşit pe uşă şi s-a întors cu două sacoşe mari. Cum-părase tot ce era dulce de la supermarket, că nu ştia ce-mi place. Aşa că a luat tot. Am râs foarte tare în seara aceea.

El Dar şi în Vamă am mai făcut din astea. Deci eu mă ocupam cu delivery-ul.

Ea Aşa mi-am dat eu seama că mă place.