Atunci când a văzut o femeie goală pentru prima dată, chipeșul prinț a fost „dezgustat”. Însă nici el n-a fost fără defect în pat!
Dacă cineva își imaginează că viața erotică a regalităților e o succesiune de săruturi cu mănuși și jurăminte rostite timid sub candelabre, se înșală amarnic!
Prințul scandalizat de anatomia feminină
În spatele porților aurite se ascundea un amestec năucitor de pasiuni, amanți, soții nefericite, divorțuri precipitate și suficiente intrigi pentru a umple romane întregi. Iar una dintre cele mai savuroase povești începe cu un prinț care, în loc să fie cucerit de farmecele feminine, pare să fi fost de-a dreptul scandalizat de ele!
În cartea Sex Lives of the Kings and Queens of England, publicată de Nigel Cawthorne în 2004, istoria monarhiei britanice capătă o perspectivă mai puțin solemnă și mai mult... picantă. Printre portretele oficiale, autorul strecoară câteva personaje pentru care amorul era când o obligație dinastică, când o distracție costisitoare și, nu de puține ori, o veritabilă catastrofă sentimentală.
Unul dintre aceste personaje e nimeni altul decât Edward, Prințul de Wales, viitorul Rege Eduard al VIII-lea, omul care avea să renunțe la tron din dragoste, dar care, înainte de a-și lega destinul de Wallis Simpson, a colecționat pasiuni cu o hărnicie demnă de un adevărat Don Juan.
Pățania jenantă de la bordel
Potrivit relatării lui Cawthorne, în timpul Primului Război Mondial, tânărul prinț a fost dus la un bordel din Calais, unde vederea anatomiei feminine i-a provocat o reacție de-a dreptul neașteptată: dezgust, nu extaz!
Așadar, în locul unei inițieri triumfătoare în misterele seducției, o primă întâlnire cu sexul opus a semănat mai degrabă cu o vizită neplăcută la dentist. Prințul a fost dezgustat de femeia goală care i s-a arătat în fața ochilor sau, mai bine spus, de organul genital feminin. Iar experiențele ulterioare, la Amiens și apoi la Paris, aveau să-i complice și mai mult biografia sentimentală.
Experiențe pasionale numeroase
Întors la Londra și lăsând deoparte șocul avut la bordel, Edward a început să curteze domnișoare din înalta societate. Lady Sybil Cadogan, prietenă apropiată a surorii sale, i-a atras atenția, iar în 1917 prințul și-a dorit să se căsătorească cu ea. Un an mai târziu, pasiunea s-a stins imediat ce a zărit-o pe frumoasa Lady Rosemary Leveson-Gower.
Mai multe pentru tine...
Numai că părinții regali nu s-au lăsat impresionați de elanul amoros al fiului lor. Edward s-a înfuriat, a urât amestecul lor, iar Rosemary s-a căsătorit în cele din urmă cu contele de Dudley, în 1919. Morala? La palat, inima nu era deloc suverană.
Dacă prințul avea un talent, acela era să găsească femei care nu erau tocmai disponibile. Doamne măritate, frumuseți mondene și moștenitoare americane au intrat, pe rând, în orbită sa sentimentală. Printre cele mai importante figuri s-a aflat Freda Dudley Ward, una dintre marile sale iubiri, alături de alte femei din cercurile aristocratice și mondene.
Nemulțumirile intime la adresa prințului
Apoi a apărut Lady Thelma Furness, o femeie care își făcuse deja propriile alegeri scandaloase înainte de a-l întâlni pe prinț. În 1928, cei doi s-ar fi apropiat în Kenya, într-un decor exotic, unde dragostea putea părea mai liberă decât în saloanele rigide ale Londrei. Numai că nici această poveste n-a fost lipsită de deziluzii.
Relatarea lui Cawthorne îi atribuie Thelmei nemulțumiri intime legate de relația cu prințul — un detaliu care arată cât de departe putea merge indiscreția biografilor când venea vorba despre viața privată a familiei regale.
Într-un final a intrat în scenă Wallis Simpson, prietena Thelmei și viitoarea femeie pentru care Edward avea să abandoneze Coroana. Americancă divorțată, cu o viață sentimentală complicată și o reputație pe care societatea britanică avea s-o disece cu voluptate, Wallis nu era nicidecum candidata ideală pentru un viitor rege. Cu toate astea, i-a devenit soție.
