Blestemele au izgonit-o din pat, în noaptea nunții, pe „prințesa virgină” din Transilvania? Un destin distrus de forțe nebănuite
Frumoasă și educată la curtea uneia dintre cele mai puternice dinastii europene, Maria Cristina de Habsburg, prințesa care a ajuns soția lui Sigismund Báthory și a rămas cunoscută în istorie drept „prințesa virgină”, a avut de înfruntat o căsnicie nefericită, puterile nebănuite ale magiei negre și o iubire care nu a existat niciodată.
Una dintre cele mai frumoase femei din Principatul Transilvaniei
Nepoată a Împăratului Rudolf al II-lea, Maria Cristina s-a născut în 1574 și a beneficiat de o educație aleasă, în spiritul tradiției catolice. O tânără de o frumusețe rară, blondă, cu pielea albă și trăsături delicate, Cristina Maria era considerată una dintre cele mai frumoase femei din Principatul Transilvaniei, atunci când a ajuns la Alba Iulia și ardea de nerăbdare să-și înceapă viața de femeie măritată.
Din păcate, căsătoria ei cu principele Sigismund Báthory nu a fost o reală poveste de dragoste, lucru devenit evident încă din noaptea nunții.
Pe 6 august 1595, după un drum de aproape șase săptămâni, prințesa a intrat triumfal în Alba Iulia. Era însoțită de mama ei și de aproximativ 6.000 de cavaleri germani. Sigismund a întâmpinat-o cu muzică, o gardă de onoare și o trăsură luxoasă trasă de opt cai, într-un spectacol menit să impresioneze întreaga Europă. Dar splendoarea nunții ascundea începutul unei drame greu de îndurat.
Noaptea nunții, pângărită de magia neagră?
Potrivit relatărilor vremii, Sigismund Báthory și-a evitat soția și a refuzat să întrețină relații conjugale cu ea chiar în noaptea nunții. Explicațiile oferite de diverși cronicari acuzau o afecțiune psihică, alții vorbeau despre impotența proaspătului soț, sifilis sau chiar homosexualitate. Însă cea mai spectaculoasă versiune are de-a face cu farmecele...
Se spunea că o femeie bătrână, numită Ioana, ar fi aruncat un blestem asupra principelui, geloasă că acesta alesese prințesa germană în locul propriei fiice. În mentalitatea secolului al XVI-lea, vrăjitoria era considerată o explicație plauzibilă pentru bolile și disfuncțiile inexplicabile.
Sigismund ar fi încercat să-și vindece disfuncția sexuală atât prin leacuri trimise de soacra sa din Austria, cât și prin ritualuri magice: incantații rostite asupra unor figurine din ceară reprezentând soțul și soția și diverse rețete medievale menite să redea „vigoarea bărbătească”. Niciuna nu a avut, însă, efect.
Mai multe pentru tine...
Mireasa izgonită din patul conjugal
După festivitățile nupțiale și eșecul consumării mariajului, Maria Cristina nu a fost instalată la curtea princiară, ci a fost izgonită de la castel și izolată timp de trei ani, departe de soțul ei.
Căsnicia devenise un eșec public, iar instabilitatea lui Báthory agrava și mai mult situația. În 1599, Maria Cristina s-a întors în Austria, iar, după ani de demersuri, Papa Clement al VIII-lea a anulat oficial căsătoria în 1607, pe motiv că nu fusese niciodată consumată.
Pentru anularea unei asemenea căsătorii, Biserica solicita dovada virginității. Aceasta putea fi obținută printr-un examen medical sau prin jurământul celor doi soți și al martorilor. Maria Cristina a ales cea de-a doua variantă, rămânând, astfel, în istorie cunoscută ca „prințesa virgină”.
Într-un final, dezamăgită de viața lumească, Maria Cristina s-a călugărit, ducând o viață de rugăciune până în ultima zi din viața ei. A murit în 1621, la doar 47 de ani.
foto - Profimedia prelucrată cu AI
